10 lucruri pe care nu le știai despre Marea Unire de la 1918

Autor: Cristina Mocanu

Lucruri neștiute despre evenimentul istoric care a avut loc la 1 decembrie 1918.

Sursa: https://unsplash.com/

Lucruri neștiute despre evenimentul istoric care a avut loc la 1 decembrie 1918.

În fiecare an, de 1 decembrie, românii sărbătoresc Ziua Națională a României, dar puțini știu semnificația acestei zile istorice.

La 1 decembrie 1918 s-a înfăptuit marea Unire

Istoria este despre oameni, despre jertfă și despre evenimentele care au marcat lumea de-a lungul timpului, iar Marea Unire de la Alba Iulia, a devenit un eveniment abstract, despre care toată lumea vorbește cu patos, dar despre care este greu să ne imaginăm.

În urmă cu 104 ani, pe data de 1 decembrie 1918, a avut loc evenimentul care avea să marcheze istoria României pentru totdeauna.

Adunarea Națională de la Alba Iulia adopta rezoluția Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România.

Este greu de zis când s-a început, de fapt, , mai ales că însăși alegerea orașului Alba Iulia, pentru convocarea Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 a evocat marșul triumfal al lui Mihai Viteazul din noiembrie 1599, dar un rol masiv l-au avut mișcările de emancipare

națională din provinciile cu o istorie aparte.

Citește și: 1 Decembrie, Ziua Marii Uniri| SEMNIFICAȚIE ISTORICĂ. Când și cum a fost sărbătorită prima dată Ziua Națională a României

Regale Ferdinand 1 s-a urcat la tron pe data de 10 octombrie 1914, după moartea unchiului său și a condus România în timpul Primului Război Mondial, în cele mai dificile condiții.

Regele a fost numit de către supușii săi “Ferdinand cel Loial” pentru că, deși s-a născut și a crescut în Germania, acesta a decis să pună interesul României mai presus de legăturile sale de sânge, iar acest lucru nu a făcut decât să îl excludă de la Casa Regală de Hohenzollern.

Ziua de 1 Decembrie reprezintă și ziua în care regale Ferdinand I, alături de soția sa regina Maria, intra în București, după aproape doi ani de exil în inima Moldovei.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Fiind plecat la Iași, în 1916, în condiții improprii, regele Ferdinand s-a întors la București, în uralele mulțimii, chiar în ziua în care ardelenii cereau răspicat unirea cu țara, pentru ca acesta să devină regale României Mari, la care temelie a așezat dorința de a deveni cu adevărat

regale tuturor românilor.

Pe 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand I a semnat Decretul Regal nr. 3631, care stipula articolul 1, unirea cu România a „ținuturilor cuprinse în Hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 1 decembrie 1918”. 

Lucruri pe care nu le știai despre Marea Unire din 1 Decembrie 1918

Citește și: Premieră la parada militară de 1 Decembrie. Ce vor putea vedea locuitorii Capitalei de Ziua Națională a României

Marea Unire s-a desfășurat duminica

Potrivit istoricilor, Marea Unire a României a avut loc într-o zi de duminică, o zi friguroasă cu lapoviță și ninsoare. La Marea Adunare Națională au participat peste 100 de mii de români.

Mijloacele de transport folosite pentru a ajunge la Alba Iulia

Oamenii au ajuns la Alba Iulia în ajunul Unirii și au circulat cu trenuri speciale, iar cei mai avuți dintre aceștia au plecat cu trăsurile. Istoricul vremii, Ștefan Hărgăuș, a declarat că: „Părinții mei, ca atâția alții, au plecat cu sania, trecând pe la poalele muntelui Vulcan, iar de acolo cu Mocănița, un tren pe linie îngustă până la Alba Iulia”.

Mai multe trenuri au fost atacate de unguri

Atunci când trenurile opreau în stații, soldații unguri, îmbrăcați în uniforme roșii, îi atacau pe călători, și deși trenurile erau neîncăpătoare, nimeni nu avea la el nici măcar o armă de apărare.

Mișcarea feministă a ajutat la înfăptuirea Unirii

În acea vreme exista o mișcare feministă în Transilvania, care s-a născut imediat după revoluția pașoptistă. În 1850 a avut loc prima întâlnire a acestora, iar scopul lor nu era de a obține drepturi egale cu cele ale bărbaților, ci de a lupta pentru libertate și unitate națională. Liderul acestora era Maria Băiulescu care era de părere că „Numai femeia este capabilă să păstreze tezaurul naționalității”.

Meritele acestora au fost răsplătite cu dreptul de a trimite reprezentanți la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Așa că, din cei 1228 delegați oficiali, 61 au fost reprezentantele reuniunilor femeilor române.

Minerii au luat parte la Marea Unire în număr foarte mare

Mai multe detașamente din Valea Jiului și din Salinele Ocnei Mureș au pornit spre Alba Iulia. Ceea ce îi deosebeau erau lămpile, dar și fanfarele care îi însoțeau în trenuri.

Acea perioadă a fost marcată de o gripă puternică

În perioada anilor 1900, românii sufereau de diverse boli contagioase, iar afecțiunile se răspândeau rapid din cauza condițiilor de trai precare. Oamenii, în ziua Unirii, purtau la gât mărgele realizate din usturoi, tocmai pentru a preveni aceste boli.

Securitatea a fost asigurată pe mai multe niveluri

Siguranța orașului Alba Iulia a fost asigurată de subunitățile de militari plasate pe acoperișurile clădirilor, de unde putea observa împrejurimile.

Tot acolo mai mulți medici au realizat centre sanitare de prim-ajutor.

 

SURSE: ziare.com