Moartea, oricât de neplăcută ar părea, este o etapă inevitabilă a vieții.
Fiecare dintre noi o vom întâlni într-o bună zi.
Te-ai gândit vreodată cine vei fi și ce vei gândi când îți vei afla ultimele clipe din viața asta? Majoritatea oamenilor își pune această întrebare. Ce vei regreta atunci, care sunt experiențele trecute pentru care ai da timpul înapoi ca să le repari?
Am adunat o parte din regretele cele mai întâlnite pe care le au oamenii aflați pe patul de moarte, atunci când știu că mai au puțin înainte de a trece dincolo. Cu siguranță nu putem controla dacă vom muri, putem controla însă cum vom trăi până atunci.
1. Nu am avut curajul să spun ce voiam
Deseori evităm să spunem nu atunci când vrem să spunem nu.
În mod ironic, când ești sincer și-ți exprimi sentimentele – pozitive sau negative – vei câștiga mai mult respect din partea celor ce te înconjoară. La început probabil te vei lovi de împotrivirea lor. Nu sunt obișnuiți să le spui NU.
Apoi unii vor înțelege că acesta ești tu și te vor respecta. Alții nu o vor face vreodată și-și vor dori să te controleze îm continuare. Iar aceștia din urmă poate nu-ți sunt potriviți ca și prieteni.
Selectează-ți cu atenție anturajul. Rămâi cu mai puțini oameni în jurul tău, dar care să te accepte așa cum ești, cu tot ceea ce simți. Relații care să te îmbogățească și să-ți crească valoarea.
Nu accepta prietenii mediocre, doar pentru a avea un cerc social extins. Dacă te mulțumești cu o existență mediocră, vei purta în tine mereu amărăciunea compromisurilor pe care le-ai făcut. Mai devreme sau mai târziu vei regreta asta.
Multă lume se folosește de social media (facebook, twitter, google plus, yahoo messenger, etc) pentru a își descărca sentimentele. Nu e neapărat ceva rău.
În general însă, un telefon dat unei persoane care îți este apropiată, o îmbrățișare sau o ieșire la o cafea cu un om pe care îl respecți (sau cu care vrei să pui ceva la punct) îți va schimba viața în bine și va duce relațiile pe care le ai la un nivel mai ridicat.
Ori va termina relațiile care nu te îmbogățesc.
Social Media este o unealtă excelentă pentru a socializa și a face networking.
Rămâne însă doar o extensie a întâlnirilor face-to-face și nu le poate înlocui.Spune ceea ce simți: DA când vrei să fie DA și NU când vrei să fie NU.
2. Nu am riscat: am căutat mereu siguranța
Siguranța este un ideal: NU EXISTĂ SIGURANȚĂ. Tot ce poți avea este sentimentul de liniște, încrederea pe care o ai știind că te afli la adăpost de pericol. Dar rămâne doar un sentiment, nu vei avea niciodată certitudinea că ești complet adăpostit.
Poate mâine te va lovi o mașină, în timp ce mergeai cuminte pe trotuar. Sau poate în timp ce stai la picnic un avion se va prăbuși și vei muri strivit sub el.
Amintește-ti de cuvintele lui Bilbo din filmul “Stăpânul inelelor”:
“Este periculos Frodo să ieși pe ușă. Pășești pe drum iar dacă nu ești atent unde pășești nu poți ști unde ai putea ajunge.”
Cunosc animalele ce este siguranța? Nu!
O cunosc plantele? Nu, din nou!
Cu toate acestea atât animalele, cât și plantele trăiesc. Nimeni nu va putea trăi vreodată o siguranță deplină. Iar fuga de pericole nu este cu nimic mai sigură decât expunerea la ceea ce ți se pare dificil. Este doar un act laș de a fugi din fața șuvoiului vieții.
Hellen Keller spunea:
Viața este ori o aventură curajoasă ori nu este deloc
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Te-ai gândit vreodată câtă energie consumi evitând problemele și căutând siguranța?
Fă un exercițiu simplu: Împarte o foaie de hârtie în două (vertical). Alege câteva situații de care fugi și eviți să le rezolvi. În stânga scrie câtă energie, bani, timp etc consumi ca să menții situația actuală (comodă, lipsită de riscuri) și câtă ai consuma dacă ai aborda în față situația cu curaj și ți-ai asuma unele riscuri calculate.
Vei vedea că în realitate consumi mai multă energie ca să eviți pericolele și să stai în zona de confort decât ai fi consumat dacă abordai problema și ai fi rezolvat-o.
Ieși din zona de confort. Dansează ca și cum ai fi singur și fă ca restul vieții tale să devină o aventură.
3. Nu am trăit o viața pe care am dorit-o eu. Am trăit viața așa cum au așteptat ceilalți de la mine.
Ajunși înaintea morții, oamenii realizează că întreaga viață nu au făcut ce și-au dorit ei, dar ceea ce au vrut alții de la ei. Poate că este vorba de părinți, soț, soție, frați, prieteni, profesori, colegi, șef sau altcineva.
Unii au urmat facultatea dorită de părinți. Au devenit avocați, iar nu arhitecții care visau să fie. Sau poate că au rămas acasă, în loc să accepte provocarea postului primit în altă țară. Uită-te în jur, vei găsi și în viața ta exemple asemănătoare. Câte destine sublime au fost irosite astfel?
De prea puține ori oamenii realizează că făcând ce au vrut alții au renunțat ei la bucuria și aventura vieții. Și-au abandonat propriile vise, pentru a le îndeplini pe ale altora. Au renunțat la un destin care ar fi putut fi extraordinar.
Societatea a creat cutii în care ne trăim viața. Fiecăruia dintre noi – imediat după naștere – îi sunt înmânate cutiile în care “trebuie” să rămână. Generație după generație ne transmitem unul altuia lista cutiilor în care să trăim. Le primim de la părinți și le dăm mai departe copiilor noștri.
Hai să fim sinceri: există limite pe care fiecare dintre noi este nevoie să le respectăm pentru a putea trăi împreună. Nu este în regulă să să dai în cap trecătorilor de pe stradă sau să dai foc casei vecinului (există și excepții)
Însă în unele clipe va trebui să încălcăm limitările culturale dacă vrem să trăim vreodată o viață împlinită. Pentru a putea să ne simțim inimile pline de fericire avem nevoie uneori să ieșim din cutiile în care am fost crescuți și să le desenăm altfel decât au făcut-o părinții noștri.
Sau să abandonăm unele cutii. Think out of the box. Nu e vorba de anarhie, ci de a decide singuri ce destin avem și care este stilul de viață pe care vrem să-l trăim. Respectând desigur regulile elementare ale traiului împreună cu ceilalți. Vezi și povestea vieții lui John Burroghs sau “Secretul fericirii se află în ocupația ta“.
Realizează-ți visele, începând de acum. Începe asta cât mai repede, în tinerețe ai de partea ta o sănătate bună și un psihic nezdruncinat.
Pe măsură ce înaintezi în vârstă vei descoperi că este mai dificil să începi, dar nu imposibil (este celebră povestea colonelului Sanders care a fondat KFC la de 60 de ani).
The Happiness Project este o carte foarte bună pe tema asta. The Pursuit of Happyness este un film care trebuie să-l vezi.
Fă ce îți dorești tu, urmează-ți visele.
4. Nu mi-am dat voie să fiu fericit
Ai cunoscut vreodată un om pe care nu-ți amintești să-l fi văzut vreodată zâmbind cu toată fața și radiind fericire? Sau poate tu ești așa?
Sunt oameni care se complac în confortul emoțional al problemelor zilnice și nu vor să fie fericiți. Poate se simt vinovați să fie fericiți, poate le este teamă de fericire. Este poate neobișnuit, dar da: unii oameni nu vor să fie fericiți.
În fața morții însă vor regreta că nu au zâmbit de mai multe ori și că nu au scos copilul la o plimbare în parc. Ar da acum orice să fie cu mulți ani înainte, iar moartea să fie mult în fața lor. Și să poată zâmbi.
Du copilul la o înghețată și ieșiți în parc, ieși cu persoana pe care o iubești la o pizza sau sari cu parașuta. Mută-te în altă țară, ia-ți o bicicletă sau fă orice altceva ce te-ar face fericit. Ia alegerile care îți îmbogățesc viața și te împlinesc. Vezi filmul Mr. Nobody.
Și zâmbește, nu fi rigid. Nu lua viața prea în serios, oricum nu o să ieși viu din ea
citeste continuarea pe florinrosoga.ro
Citeste si: Cea mai pura apa din lume se gaseste in Romania, dar romanii nu stiu despre ea
Citeste si: Fiica lui Gheorghe Dinca a vorbit! Ce dezvaluiri a facut despre tatal ei: "Eu stiu ca lucra..."
