În anul 1989, pe 16 decembrie, la Timișoara, avea loc începutul schimbării istoriei române.
16 decembrie 1989, începutul revoluției române la Timișoara
Pe data de 16 decembrie 1989, la Timișoara, mai multe persoane au început să protesteze după ce un pastor reformat a fost arestat pentru că a îndrăznit să le vorbească enoriașilor mai deschis decât le era permis în acea vreme să o facă.
Oamenii din tramvaie se întrebau ce se întâmplă acolo, dacă a murit cineva, iar vestea că pastorul și familia sa au fost sechestrați în clădire de către cei de la Securitate s-a răspândit imediat. Televiziunea ungară, de la acea vreme, urmărită clandestin în România, informa într-o emisiune că pastorul urma să fie arestat și deportat.
Mișcarea avea să se extindă, la ea participând studenți, muncitori, precum și alți locuitori ai orașului, iar în jurul orei 16.00, mai multe tramvaie au fost blocate de către manifestanți care strigau "Jos cu Ceaușescu!".
Citește și: Care au fost ultimele cuvinte ale lui Nicolae Ceaușescu, înainte să fie împușcat în 1989
O parte a mulțimii a mers spre căminele studențești pentru a aduna noi demonstranți, după care s-a ajuns la sediul PCR unde au avut loc altercații cu autoritățile și unde s-a efectuat primele arestări.
Conform reconstituirilor se arată că securiștii reținuseră și alte persoane acolo, precum frații Gazda, dar și pe soția gravidă a pastorului.
Lumânările aprinse de enoriașii reformați și ulterior de membri ai comunității neo-protestante voiau să atragă atenția asupra acestui abuz și să împiedice deportarea pastorului.
Cum au evoluat lucrurile în următoarele zile
Pe data de 17 decembrie, fostul lider al României, Nicolae Ceaușescu a convocat o teleconferință cu activul de partid și de stat din județe și a anunțat, în legătură cu manifestațiile din Timișoara, că a dat ordin să se tragă. Acesta a precizat că: "Se somează, oricine nu se supune se socotește stare de necesitate și se aplică legea!". În oraș au început să fie auzite primele focuri de armă, iar până după miezul nopții au avut loc lupte între civili și militari, fiind incendiate tancuri, magazine și TAB-uri. Tot în acea seara mai multe persoane printre care și foarte mulți copii au început să scandeze „Jos Ceaușescu” și “Libertate!”.
În ziua de 18 decembrie, Nicolae Ceaușescu și-a început vizita oficială în Republica Islamică Iran, în timp ce la Timișoara, vitrinele magazinelor erau sparte, iar militarii le ordonau oamenilor să circule, fără sa se oprească, și le era interzis să meargă în grupuri. Un grup de 30 de tineri, au ieșit în fața Catedralei să cânte colinde, moment în care mai multe persoane au început să li se alăture.
Constantin Nuță a convocat o ședință de urgență în urma căreia s-au stabilit condițiile derulării operațiunii "Trandafirul", care a constat în transportarea a 43 de cadavre de la Timișoara la București și incinerarea lor, pentru a șterge urmele represiunii.
Pe data de 19 decembrie, demonstranții au ocupat centrul Timișoarei, iar cele mai multe întreprinderi din oraș și-au oprit activitatea.
Au fost transportate peste 40 de cadavre ale unor victime ale represiunii din Timișoara, neidentificate, în secret, de la morga Spitalului Județean Timiș în București, unde, în noaptea de 19 spre 20 decembrie, au fost incinerate la crematoriul "Cenușa", iar pe 20 decembrie demonstranții încep să se grupeze în Frontul Democratic Român, avându-i în frunte pe Lorin Fortuna (președinte), Ioan Chiș (vicepreședinte) și Claudiu Iordache (secretar general), cu scopul de a organiza mișcarea de rezistență. În jurul orei 13.00, coloanele de manifestanți au ajuns în Piața Operei, iar militarii li s-a alăturat. În jurul 14:00 aceștia au fost chemați în cazărmi refuzând să-și mai exercite autoritatea asupra orașului.
Nicolae Ceaușescu a revenit în țară și a cerut instituirea stării de necesitate declarând în cadrul unei emisiuni că: "elemente huliganice(...) au provocat distrugeri de tip fascist în scopul destabilizării țării, dezmembrării teritoriale, lichidării revoluției socialiste și întoarcerii sub dominație străină".
Pe 21 decembrie reprezentanții PCR au hotărât organizarea unui miting care condamna "acțiunile huliganice" de la Timișoara.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Potrivit tvr.ro de la balconul Comitetului Central al PCR, Ceaușescu a început un discurs despre realizările "societății socialiste multilateral dezvoltate" și despre binefacerile regimului comunist, discursul fiind întrerupt de huiduieli și fluierături ale grupurilor de protestatari, constituite spontan. Elena Ceaușescu a încercat în zadar să îi calmeze pe aceștia.
La ora 14:00 au început să apară primele blindate și autoamfibii.
Seara mai mulți tineri au ridicat o baricadă lângă Hotelul Intercontinental, moment în care mai multe persoane necunoscute au început să tragă în manifestanți, fiind înregistrate o serie de decese.
Pe 22 decembrie uzinele din București și-au încetat activitatea, iar mai multe grupuri de muncitori de la Grivița Roșie, Vulcan, 23 August, Pipera, Republica, Întreprinderea de Mașini Unelte și Ansamble București se îndreaptă spre centrul Capitalei. Nicolae Ceaușescu a anunțat sinuciderea generalului Vasile Milea, iar mii de cetățeni s-au îndreptat spre centrul Capitalei.
Nicolae și Elena Ceaușescu, însoțiți de Manea Mănescu, Emil Bobu, generalul Marin Neagoe și două gărzi de corp au părăsit clădirea CC al PCR, la bordul unui elicopter, iar în jurul orei 15.00, sunt arestați lângă municipiul Târgoviște, la 80 km nord de București.
Sediile Radioului și Televiziunii Române au fost ocupate de către manifestanți, postul de radio transmițând în direct evenimentele.
Pe 23 decembrie s-au tras focuri de armă din mai multe puncta din București, înregistrându-se victime atât între civili cât și între militari.
Pe data de 24 decembrie posturile de televiziune și radio au început să transmit colinde și cântece religioase.
Ion Iliescu devine președintele României
În ziua Crăciunului Nicolae și Elena Ceaușescu au fost judecați de un Tribunal Militar Extraordinar la Târgoviște. În urma sentinței, cei doi soți au murit sub o ploaie de gloanțe, iar pe 26 decembrie Petre Roman a fost ales în funcția de prim-ministru al Guvernului României.
Pe data de 27 decembrie a fost ales Biroul Executiv al CFSN compus din: Ion Iliescu- președinte, Dumitru Mazilu- prim-vicepreședinte, vicepreședinți- Cazimir lonescu, Kiraly Karoly; secretar- Dan Marțian; membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacșa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru, Nicolae Radu.
În ziua de 31 decembrie președintele CFSN, Ion Iliescu, cu prilejul discursului de Anul Nou, a anunțat că: „abolirea pedepsei cu moartea, sistarea exporturilor de alimente, realizarea unor importuri de bunuri de consum, sistarea unor lucrări de investiții costisitoare (Canalul Dunăre-București, Sistemul hidrotehnic Dunăre-Jiu-Argeș, zona liberă din portul Constanța, Centrala termoelectrică Anina, Casa Poporului ș.a.); acordarea unor loturi în folosință personală de până la 5.000 mp membrilor cooperatori; declararea terenului aferent casei de locuit, anexelor gospodărești și curții din jurul acestora în zonele cooperativizate proprietate particulară a deținătorilor, cu drept de înstrăinare”.
Sursă: tvr.ro