Unirea Principatelor Române a avut loc la data de 24 ianuarie 1859, iar pentru românii de pretutindeni reprezintă un moment de mare însemnătate în istoria țării. Iată care este istoria Micii Uniri.
Povestea Unirii Principatelor Române de la 1859
Potrivit historia.ro, Unirea Principatelor a reprezentat un proces care a început din anul 1848, bazat pe puternica apropiere culturală și economică între Moldova și Țara Românească.
Pe data de 5 ianuarie 1859 Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, reprezentantul „Partidei Naționale”, urmând ca ulterior într-o ședință secretă a Adunării, deputatul Vasile Boerescu a propus la 24 ianuarie 1859 alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al ambelor principate, aceasta fiind acceptată în unanimitate.
Astfel, Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia), reprezintă unificarea vechilor principate, Moldova și Țara Românească, într-un Principat unit.
După război, în 1856, prin Tratatul de Pace de la Paris au fost luate unele decizii care le priveau în mod direct și pe principatele Moldovei și Țării Românești, astfel Moldovei i se atașează trei județe din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail și Bolgrad.
În anul 1859, Convenția de la Paris a stabilit mai multe prevederi referitoare la principatele române, dintre care cea mai semnificativă a fost unirea parțială a principatelor Moldovei și Valahiei sub denumirea „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”, care rămâneau sub suzeranitatea „Maiestății Sale Sultanul” și sub protecția Marilor Puteri.
În data de 5 ianuarie și respectiv data de 17 ianuarie 1859, au fost organizate alegeri la Iași, iar Alexandru Ioan Cuza a fost desemnat noul domnitor al Moldovei.
În anul 1862, guvernele separate din principate au demisionat și astfel s-a dat posibilitatea ca la București să fie alcătuită a primului guvern unic al României care a fost condus de Barbu Cataragiu.
Marele merit al lui Cuza a fost că a reușit să aducă recunoașterea internațională a Unirii Principatelor Române și, prin reformele sale din toate domeniile, a pus bazele statului român modern. Noua țară a început să se numească România abia după abdicarea lui Cuza, din anul 1866, când a fost redactată prima constituție.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Citește și: Pensionarele vor primi 375 de lei, pe lângă pensie, în luna decembrie. Cine beneficiază de această sumă?
10 lucruri pe care trebuie să le știi despre Mica Unire de la 24 ianuarie 1859
1. Mica Unire a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea și a însemnat unirea Moldovei cu Țara Românească.
2. Unirea Principatelor este unul dintre evenimentele de referință în istoria României și este legată de numele lui Alexandru Ioan Cuza. Aceasta a fost posibilă după numirea lui Cuza ca domnitor al ambelor principate. În Moldova a fost ales la 5 ianuarie și în Țara Românească la 24 ianuarie 1859.
3. Alexandru Ioan Cuza a fost pârcălab de Galați, în timpul lui Grigore Ghica. În urma adunărilor ad-hoc din Moldova și a falsificării acestora, Cuza va renunța la funcție.
4. Demersurile pentru înfăptuirea Unirii începuseră încă din anul 1848. În acest an, domnitorul Moldovei-Mihail Sturdza și domnitorul Țării Românești-Gheorghe Bibescu au creat o punte culturală și economică între cele doua principate, iar rezultatul politicii lor interne a fost uniunea vamală dintre cele două.
5. Sfârșitul Războiului Crimeii a creat un context european favorabil pentru evenimentul ce se pregătea în Principatele Române. Datorită semnării Tratatului de la Paris, românii au obținut ajutorul britanicilor și al francezilor. Tot acum era momentul câștigării independenței față de Imperiul Țarist și cel Otoman.
6. Înalta Poartp, dar și Austria consideră alegerea aceluiași domnitor, în ambele principate, ca o încălcare a Convenției de la Paris. Însă, în actul oficial nu era menționat faptul că domnitorul ales nu poate îndeplini aceeași funcție, atât în Moldova cât și în Țara Românească.
7. În cei 7 ani de domnie, Alexandru Ioan Cuza a pus bazele României moderne. A fost creat primul guvern sub conducerea lui Mihail Kogălniceanu. Au fost concepute Codul Civil și Codul Penal, inspirate de cele al Franței. S-a dat legea învățământului primar obligatoriu. S-au înființat și primele universități din țară, cea de la Iași care azi îi poartă numele- 1860 și Universitatea București-1864. Alături de Kogălniceanu vor fi inițiate o serie de reforme: electorală, agrară, a justiției, a învățământului și secularizarea averilor mănăstirești.
Citește și: Mica Unire, 24 ianuarie 2024: Lucruri mai puţin cunoscute despre Unirea Principatelor Române
8. La 5 octombrie 1864 va fi înființată și Școala Națională de Arte Frumoase de la București. Această instituție va fi condusă de pictorul Theodor Aman.
9. Un lucru important și bine de știut este că sub domnia lui Cuza va fi construită prima linie ferată pe ruta București-Filaret-Giurgiu. Linia avea 70 de kilometri și era construită de compania engleză Barkley-Stanisforth. Va fi inaugurată la 19/31 octombrie 1869 de către regele Carol I. În anul 1870 calea de acces către Dunăre a fost prelungită cu alți 2,6 kilometri.
10. Cuza crease premisele pentru redactarea la 1 iulie 1866 a primei Constituții a României. Documentul fusese redactat după abdicarea lui Cuza la 11 februarie 1866.