5 ianuarie 2023: Ajunul Bobotezei, zi de post negru. Ziua în care se alungă spiritele rele, iar fetele își visează ursitul

Pe data de 6 ianuarie, creștinii ortodocși sărbătoresc Boboteaza, iar în ajun, aceștia țin post negru.

Pe 5 ianuarie creștinii ortodocși țin post negru

Ajunul Bobotezei este considerată prima zi de post negru din an, în care nu se mănâncă şi nu se bea nimic, fiind urmată de bobotează şi de ziua Sfântului Ioan, care încheie ciclul sărbătorilor de iarnă. Potrivit Bisericii Ortodoxe, boboteaza care este serbată pe 6 ianuarie, reprezintă ziua nașterii spirituale a Mântuitorului Hristos.

Boboteaza, este considerată cea mai mare sărbătoare din an, prima dinainte de Paște. În Canoanele Bisericii se menționează că pe data de 5 ianuarie se ajunează complet, nu se mănâncă și nu se bea nimic, iar a doua zi se bea Agheasmă pe nemâncate. În scrierile Sfântului Sava se spune că, dacă Ajunul cade duminica sau sâmbăta, nu se ține post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este păstrat din perioada secolele IV-VI, când catehumenii se pregăteau prin post şi rugăciune timp de 40 de zile, să primească botezul în seara acestei zile. După ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credincioșilor şi să se împărtășească. În prezent, creștinii postesc în aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfințită – Agheasma Mare.

Citește și: Când se pune busuiocul sub pernă în 2023. 3 momente în care fetele își pot afla ursitul

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credincioșilor şi locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei și tot cu aceasta se stropesc şi lucrurile care trebuiesc binecuvântate sau sfințite, cum ar fi de pildă, la binecuvântarea

şi sfințirea prapurilor, la sfințirea crucii şi a troițelor, a clopotului, a vaselor şi veșmintelor liturgice, la sfințirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor şi a Sfântului şi Marelui Mir.

Epifania, numită popular Boboteaza, este unul dintre praznicele Împărătești și celebrează dezvăluirea Sfintei Treimi lumii. Mai exact, Glasul Tatălui care se face auzit din ceruri, Fiul este întrupat şi stă în râul Iordan, iar Sfântul Duh se pogoară asupra Lui în chip de porumbel.

Această sărbătoare face parte din seria celor 12 sărbători creștine importante de peste an şi este menită să reamintească faptele petrecute la apa Iordanului, înainte ca Iisus să pășească în viața publică. De aceea Biserica mai numește Boboteaza și "Arătarea Domnului", "Dumnezeiasca Arătare" și "Epifania", această din urmă denumire provenind din limba greacă şi însemnând "arătare", "descoperire", "revelare". De fapt, Boboteaza înseamnă înnoirea omului creștin.

Citește și: Durere in partea dreapta a corpului – cauze si remedii

Potrivit evangheliei, când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, Sfântul Ioan Botezătorul, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut şi l-a arătat mulțimilor, iar momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști: Marcu, Matei, Luca și Ioan.

Citește și: De ce se sfințesc apele pe 6 ianuarie? De Bobotează apa Iordanului își schimbă cursul

Ziua în care fetele tinere își visează ursitul

Preoții, dar și credincioșii, consideră că apa de la Bobotează are o putere deosebită, pentru că a fost sfințită printr-o îndoită chemare a Sfântului Duh, iar sfințirea are loc chiar în ziua în care Mântuitorul s-a botezat în apele Iordanului, iar apa sfințită la biserică în această zi şi luată de credincioși nu se strică niciodată.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

De asemenea, tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot  un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.

Sursă: crestinortodox.ro