5 lucruri inedite și mai puțin cunoscute despre Brașov și despre istoria acestui oraș

Autor: Raluca Ionita
Actualizat: 13 apr 2021, 10:45

Brașovul este unul dintre cele mai frumoase orașe din România. Sunt însă câteva lucruri mai puțin știute despre istoria acestui superb oraș.

Situat la 166 de kilometri de București și cu o populație de peste 270.000 de locuitori, Brașovul se situează în topul celor mai vizitate orașe din România. Nici nu este de mirare, având în vedere obiectivele turistice pe care le pune la dispoziție acest loc, dar și istoria încărcată a Brașovului. 

Secretele Brașovului 

Cu siguranță ați vizitat, măcar o dată, Brașovul. Acesta se numără printre cele mai curate orașe din țara noastră și reprezintă unul dintre locurile preferate de relaxare pentru români și nu numai. 

În urmă cu 500 de ani, acesta era cel mai mare oraș din Transilvania, asta în condițiile în care avea mai puțin de 15.000 de locuitori. 

Iată 5 lucruri mai puțin știute despre orașul de la Poalele Tâmpei:

1. Brașovul are o rețea de tuneluri secrete. În trecut, acestea făceau legătura bastioanele de apărare. 

2. A purtat denumirea de ”orașul Stalin”, în perioada 1950- 1960. Decizia a fost luată în cadrul Marii Adunări Naționale. Atunci, Brașovul devenea capitala Regiunii Stalin, care era formată din orașele Odorhei, Miercurea Ciuc și Sfântul Gheorghe. 

3. În Brașov s-a înființat prima fabrică de hârtie din țara noastră. Se întâmpla în 1546. 

4. Cel mai bătrân copac din România se află în Brașov.

Este vorba despre un stejar, cu o vechime de 900 de ani, care se află în satul Mercheașa, din comuna Homorod. Este numit și ”Bătrânul Carpaților”.

Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

5. În secolul al XVI-lea, timp de 30 de ani, călăii din Brașov au dus la bun sfârșit 120 de sentințe. Acestea au inclus spânzurări, arderi pe rug, torturi sau tăieri de urechi. 

Brașovul, lovit de calamități

Brașovul are o frumusețe aparte și îmbină armonios prezentul și trecutul. Piaţa Sfatului, Strada Republicii, Biserica Neagră, Strada Sforii, Bastionul Ţesătorilor, Poarta Şchei, Poarta Ecaterinei, Turnul Negru, Turnul Alb sau Cetăţuia sunt doar câteva dintre obiectivele pe care le poți vizita în acest oraș. 

De-a lungul timpului, istoria a pus la grea încercare Brașovul, care a fost lovit de incendii, cutremure, furtuni, boli mortale, dar și mai multe invazii ale inamicilor. 

Iată care au fost cele mai dure calamități care s-au abătut asupra orașului:

  • Cutremure: 1473, 1590, 1662, 1738, 1802, 1940, 1977
  • Furtuni: 1457, 1490, 1599, 1667, 1673, 1682, 1913
  • Incendii: 1461, 1519, 1689, 1718
  • Invazii: 1241 (tătari), 1421 (turci), 1438 (turci), 1658 (tătari)
  • Ciumă și alte boli mortale: 1495, 1510- 1511, 1530- 1531, 1572, 1588, 1602- 1603, 1646, 1660, 1756.

De departe însă, cel mai mare dezastru care a lovit Brașovul a fost marele incendu din 1689. În doar patru ore, totul s-a transformat într-o ruină. 

Incendiul a pornit de pe strada Fânarilor și din cauza vântului puternic, flăcările s-au extins rapid și au cuprins toată zona dinspre Muntele Tâmpa.

Istoricii sunt de părere că focul a fost pus intenționat de către austrieci, pentru că au fost descoperite alte două focare, în Târgul Cailor şi pe strada Porţii. Se pare că biserica parohială, care atunci se numea ”Biserica Sfintei Fecioare Maria”, ar fi fost ținta principală. 

Au ars altarul, orga și absolut toate obiectele de cult din biserică. Doar cristelnița a rămas neatinsă de flăcări. De atunci, lăcașul sfânt a devenit simbolul Brașovului și este cunoscută și astăzi sub numele de ”Biserica Neagră”. 

100 de ani a durat reconstrucția orașului după dezastrul din aprilie 1689.