Istoria României a fost scrisă, în mare parte, și de Mihai Viteazu. Acesta a fost domnitor în perioada 1593- 1601 și a fost primul care a reușit să unească cele trei provincii româneşti: Moldova, Ardealul şi Ţara Românească. Istoricii au scos însă la iveală mai multe detalii neștiute din viața lui Mihai Viteazu.
Secretele lui Mihai Viteazu
Cu toții am învățat la școală cine a fost Mihai Viteazu, ”Domn al Țării Românești și Ardealului și a toată țara Moldovei”, după cum singur s-a proclamat într-un document din 6 iulie 1600.
Pe lângă faptele istorice, care au fost dovedite, de-a lungul timpului, există și câteva aspecte din viața domnitorului, pe care puțină lume le cunoaște. Ce-i drept, unele dintre ele nu au putut fi dovedite și au rămas la nivel de zvonuri.
Iată care sunt cele mai importante 5 secrete din viața lui Mihai Viteazu:
1. Nimeni nu știe exact unde s-a născut
Unii istorici afirmă că în Orașul de Floci sau Târgul de Floci, situat în locul în care Ialomița se varsă în Dunăre. Această localitate nu mai există însă în ziua de astăzi.
Alte surse afirmă cu tărie că, de fapt, Mihai Viteazu provine din Drăgoeşti, o localitate din județul Vâlcea.
2. Mihai Viteazu a fost fiu nelegitim
Tatăl său a fost Pătraşcu cel Bun, care, de asemenea, a fost domnitorul Țării Românești.
Mihai Viteazu a crescut însă fără tată, nefiind recunoscut de acesta.Istoricii afirmă însă că nu Pătrașcu cel Bun ar fi fost, de fapt, tatăl lui Mihai Viteazu. Acesta a murit în 1557, iar Mihai Viteazu s-a născut un an mai târziu, în condițiile în care Pătrașcu cel Bun a zăcut foarte mult timp la pat, deci nu ar fi fost în stare să facă un copil.
Mama domnitorului a fost Teodora Cantacuzino, dar nu se știe, cu exactitate, ce ocupație a avut aceasta și din ce familie se trăgea. Unii istorici susțin că provenea dintr-un neam grecesc și că ar fi făcut parte din vechea familie a Cantacuzinilor.
Fratele ei ar fi fost Mihail Cantacuzino, poreclit Şeitanoglu, adică ”fiul Satanei”. Se pare că mama lui Mihai Viteazu a venit în Țara Românească, pentru a face negoț.
Teodora s-a călugărit chiar spre sfârșitul domniei lui Mihai Viteazu și s-a numit, de atunci, Teofana. Nu se știe exact când a murit, dar este înmormântată la mănăstirea Cozia.
3. Mihai Viteazu a vândut vite
Înainte de deveni domnitor, Mihai Viteazu făcea comerț cu vite. I-a fost însă de mare ajutor, pentru că astfel a învățat greaca și turca, dar și-a făcut și prieteni printre boierii munteni. La un moment dat, Mihai Viteazu ajunsese extrem de bogat și deținea 44 de sate.
4. S-a căsătorit din interes și a avut și o fiică nelegitimă
La 27 de ani, Mihai Viteazu s-a căsătorit cu Doamna Stanca, o femeie care provenea dintr-o familie de boieri din Izvorani sau, conform altor istorici, dintr-o familie înruditã cu fraţii Buzeşti.
Cu ajutorul soției, Mihai Viteazu a reușit să obțină puterea de care avea nevoie, ca să devină domnitor. Tocmai de aceea, unii istorici au afirmat că domnitorul s-ar fi căsătorit doar din interes.
Mihai Viteazu și soția lui au avut doi copii, Florica și Nicolae. Băiatul a fost chiar, pentru o scurtă perioadă, domnitorul Țării Românești, în timpul în care tatăl său se afla în Ardeal.
În ceea ce o privește pe Florica, tânăra era extrem de frumoasă și a fost la un pas de a se căsători cu împăratul Rudolf al Sfântului Imperiu Roman de Naţiune Germană. Mama acestuia s-a opus însă.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Nu era un secret pentru nimeni faptul că Mihai Viteazu avea amante, pentru că domnitorul se și afișa cu ele. Dintr-o astfel de relație, cu ”Tudora din Târgşor“, s-a născut o fată, Marula. Domnitorul i-a lăsat moștenire fetiței mai multe sate.
5. Mihai Viteazu a avut o relație cu soția lui Sigismund Bathory
Escapadele amoroase ale lui Mihai Viteazu erau deja celebre la vremea aceea. Se pare că una dintre amantele domnitorului ar fi fost Maria Christierna, soția lui Sigismund Bathory, principele Transilvaniei.
Femeia a divorțat de soțul ei, dar succesorul tronului Transilvaniei, Andrei Bathory, își dorea să o ia el de nevastă. Maria s-ar fi refugiat la Praga și l-ar fi rugat pe regele Rudolf să-l ajute pe Mihai Viteazu să câștige lupta cu ANdrei Bathory.
Cine a fost Mihai Viteazu
Mihai Viteazu s-a născut în anul 1558 și la vârsta de 35 de ani, în 1593, a devenit domnitor. Așa cum era obiceiul la vremea respectivă, acesta a plătit o sumă foarte mare de bani către Poarta Otomană.
A beneficiat și de ajutorul patriarhului Constantinopolului și astfel a devenit domn al Țării Românești. Înscăunarea sa a avut loc pe data de 15 octombrie 1593.
Primele sale victorii împotriva otomanilor au avut loc în luptele de la Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti. În luna august a anului 1595, Mihai Viteazu îi învinge pe otomanii conduși de Sinan Pașa, în celebra luptă de la Călugăreni.
În 1597, domnitorul a făcut pace cu Imperiul Otoman, care i-a recunoscut domnia voievodului pentru toată viața sa și i-a și trimis steag de domnie.
Un an mai târziu, Domnitorul a încheiat un tratat cu împăratul Germaniei, Rudolf al II-lea de Habsburg, și astfel a obținut ajutor din partea Imperiului Habsburgic, în luptele sale contra otomanilor.
În momentul în care otomanii au aflat de alianța lui Mihai Viteazu cu Rudolf, aceștia au atacat Muntenia. Domnitorul a ieșit însă victorios din aceste lupte, însă turcii nu s-au dat bătuți.
Mihai Viteazu nu a mai fost ajutat nici de contextul politic, întrucât Sigismund Bathory a fost înlocuit, în 1599, de către vărul său Andrei Bathory. Astfel, noul principe al Transilvaniei voia să facă pace cu turcii, spre deosebire de Mihai Viteazu.
Aceeași situație era și în Moldova, astfel că domnitorul s-a văzut nevoit să facă un tratat cu Andrei Bathory. În schimb, acesta i-a cerut lui Mihai Viteazu să părăsească tronul Munteniei, în favoarea lui Simion Movilă.
Domnitorul nu a acceptat această cerere și în octombrie 1599, intră cu oștile în Transilvania. A câștigat bătălia de la Șelimbăr, în urma căreia Andrei Bathory și-a pierdut viața. Astfel, Mihai Viteazu a devenit stăpânul Transilvaniei.
În 1600, oștile lui Mihai Viteazu au intrat în Moldova și după 3 sătămâni de lupte, au reușit să o cucerească și astfel, domnitorul a realizat prima unire a țărilor române.
Acela a fost și anul în care domnia lui Mihai Viteazu a intrat pe o pantă descendentă. Nobilii maghiari din Transilvania nu-l voiau domnitor și au cerut ajutor generalului imperial Basta.
Pe 18 septembrie 1600 a avut loc bătălia de la Mirăslău, pe care Mihai Viteazu a pierdut-o și a fost nevoit să fugă din calea oștilor lui Basta. În același timp, Moldova a fost ocupată de trupele din Polonia
A urmat și o luptă cu trupele poloneze, pierdută de Mihai Viteazu. Astfel, turcii l-au înlocuit cu Simion Movilă. Pe 25 noiembrie, lângă Curtea de Argeş, o nouă ciocnire a fost câștigată de aceiași adversari.
Mihai Viteazu s-a retras în Transilvania și de acolo a plecat la Viena, unde a ajuns pe 12 ianuarie 1601. apoi s-a dus în Praga, unde s-a înțeles cu împăratul Rudolf al II-lea să-l ajute să recâștige Transilvania.
Pe 3 august 1601, Mihai Viteazu a câștigat bătălia de la Guruslău, împotriva oștilor lui Sigismund Bathory. Generalul Basta, care ar fi trebuit să-l ajute pe Mihai Viteazu, a trimis mercenari să-l aresteze.
Unul dintre aceștia l-a înjunghiat și a reușit să-i taie și capul. Unul dintre căpitanii voievodului i-a luat capul și l-a dus în Țara Românească. Radu Buzescu l-a îngropat la Mănăstirea Dealu, acolo unde era înmormântat și tatăl său, Pătrașcu Vodă.
Nu se știe însă unde este înmormântat corpul domnitorului. Unii istorici spun că la Alba Iulia, iar alții susțin că se află lângă Turda.
