În Ajunul Crăciunului este sărbătorită și ultima zi de post, dar și ziua în care creștinii se pregătesc pentru Praznicul Nașterii Domnului.
24 decembrie Ajunul Crăciunului
În Ajunul Crăciunului este sărbătorită și ultima zi de post înainte de Praznicul Nașterii Domnului. Acest post, care începe pe data de 15 noiembrie și se încheie în ziua de 24 decembrie, ne aduce aminte de patriarhii și drepții Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat, în post și rugăciune, așteptând venirea Mântuitorului lumii.
Primele 39 de zile ale postului sunt destul de ușoare, din punct de vedere alimentar, între acestea fiind mai multe zile în care a fost dezlegare la pește, însă în cea de-a 40-a zi a postului este una aspră pentru că atunci se ajunează. Obiceiul de a ajuna în această ultimă zi a postului este consemnat încă din secolul al IV-lea.
Credincioșii ajunează în această zi până la ora 15:00, fiecare după putere, nemâncând absolut nimic.
În unele zone, credincioșii ajunează până mai târziu, așteptând răsăritul luceafărului de seară, în amintirea stelei care a vestit magilor Nașterea Domnului. Spre seară se spune că este bine să mănânci grâu fiert amestecat cu fructe și miere, în amintirea postului Prorocului Daniel și al celor trei tineri din Babilon. De asemenea, această zi aduce aminte de catehumenii care, în seara acestei zile, erau botezați și împărtășiți pentru prima dată cu Sfintele Taine, în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile cel Mare.
De asemenea, tot în Ajun, creștinii mănâncă și Scutecele lui Iisus, un desert realizat din turte coapte, miere și nucă.
Citește și: Prăjitură moldovenească cu tradiție pentru Ajunul Crăciunului: Scutecele lui Iisus
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Ajunul Crăciunului zi de colindat
Tot în această zi, Nașterea Domnului este anunțată în lume de creștini prin colinde, primii care pleacă la colindat fiind copiii și tinerii, în prima parte a zilei. Aceștia sunt primiți de creștini cu mere, nuci, covrigi și cu acele turte numite "Scutecelele lui Hristos". Pentru ca până după Sfânta Liturghie din ziua de Crăciun este încă post, colindătorii trebuie și ei primiți cu daruri de post (covrigi, turte, nuci, fructe).
Majoritatea colindătorilor merg cu Moș Ajunul sau cu Steaua
Preotul umblă din casă în casă cu icoana pentru a vesti măritul Praznic. Din punct de vedere liturgic se spune că umblatul cu icoana este un fel de rugăciune în afara zidurilor bisericii. În funcție de mărimea parohiei, preotul poate începe mersul cu icoana mai devreme.
În această zi se modifică rânduiala liturgică
În Ajunul Crăciunului se citesc “Ceasurile Împărătești” și se săvârșește Liturghia Sfântului Vasile cel Mare.
Dacă Ajunul cade într-o zi de sâmbătă sau duminică, slujba se mută în vinerea de dinaintea Sărbătorii.
După noaptea de ajun, trei zile la rând, în toate bisericile se săvârșește Sfânta Liturghie. Din pricina bucuriei marelui praznic al Nașterii Domnului, s-a rânduit ca în perioada cuprinsă între Crăciunu și Bobotează să nu se facă îngenuncheri și plecăciuni. Excepție fac însă canoanele primite de la duhovnic, săvârșite în taina camerei fiecăruia.
Sursă: crestinortodox.ro
