Klaas Knot este mai îngrijorat de riscurile stocate în "non-banci"- unde autoritățile au mai puțină vizibilitate asupra pierderilor ascunse. Sistemul financiar mondial are nevoie de o "ajustare masivă" pentru a face față ratelor mai mari ale dobânzilor, iar regulile cheie vor trebui revizuite, potrivit unui important organism de reglementare la nivel mondial.
Klaas Knot, președintele Consiliului pentru Stabilitate Financiară, un organism internațional de stabilire a standardelor, a declarat că majorarea ratelor dobânzilor a alimentat problemele la mai multe bănci regionale din SUA și că pierderi similare ar putea apărea și în alte părți.
"Viteza cu care s-au schimbat ratele dobânzilor, acest lucru implică, desigur, o ajustare masivă în sistemul financiar", a declarat olandezul într-un interviu acordat din biroul său din Amsterdam. El a adăugat că nu este clar unde anume vor fi aceste pierderi.
"În multe, multe locuri din sistemul financiar, această ajustare va merge bine, deoarece a fost bine anticipată și a fost bine gestionată. Dar istoria ne învață că nu este întotdeauna așa peste tot".
Avertismentul cu privire la potențialele probleme care se anunță este un ecou al temerilor altor oficiali globali și vine după ce falimentul Silicon Valley Bank, un creditor de 200 de miliarde de dolari pentru sectorul tehnologic, a declanșat o contagiune în rândul băncilor regionale din SUA. Panica ulterioară de pe piață a contribuit la prăbușirea Credit Suisse în Europa, forțând guvernul elvețian să fuzioneze în grabă creditorul cu UBS.
Efect domino
Orice efect de domino poate avea un impact uriaș asupra economiei, întreprinderilor și gospodăriilor.
"Am văzut cum impactul modificării rapide a ratelor dobânzilor se manifestă în al doilea nivel al băncilor regionale din SUA", a spus Knot. "Dar aș fi foarte surprins dacă acesta ar fi singurul subsector al sistemului financiar în care ați avea un impact semnificativ."
În ciuda turbulențelor, Knot a declarat că este mai îngrijorat de riscurile ascunse la "non-banci"- un termen care cuprinde fonduri de investiții, asigurători, fonduri de capital privat, fonduri de pensii și fonduri speculative- unde autoritățile au mai puțină vizibilitate asupra pierderilor ascunse.
"Dacă acestea sunt ascunse pentru o perioadă foarte lungă de timp, uneori problema devine apoi atât de mare, încât nu devine neascunsă sau vizibilă decât atunci când este prea mare pentru a mai putea fi rezolvată", a spus el.
Șeful FSB a menționat actorii financiari care au luat partea greșită a unui pariu pe ratele dobânzilor și care acum ar putea suferi pierderi. "Sper, bineînțeles, că acest lucru este bine dispersat în sectorul financiar", a spus el. "Ceea ce ne îngrijorează sunt concentrările specifice ale unui astfel de risc".
În special, a spus el, aceste pierderi ar putea fi amplificate atunci când există o neconcordanță între activele greu de vândut și retragerile ușoare, iar banii împrumutați sunt folosiți pentru a stimula randamentele. Această combinație a îngrijorat autoritățile de ceva timp- dar Knot a spus că acest lucru nu înseamnă că autoritățile de reglementare sunt în urmă. De exemplu, FSB, din care fac parte bancheri centrali, autorități de reglementare financiară și ministere de finanțe, va emite în iulie recomandări pentru fondurile de investiții deschise. Conform acestor planuri, autoritățile de reglementare ar primi mai multe competențe pentru a declanșa restricții în caz de criză, în loc să lase aceste decizii în mâinile administratorului de fonduri.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Rescrierea regulilor
Potrivit acestuia, regulamentul financiar va trebui să fie revizuit în mod substanțial în lumina evenimentelor recente.
"Este o greșeală să considerăm cadrul de reglementare ca fiind ceva fix și care nu ar trebui să fie atins", a spus el. "Industria financiară nu este deloc fixă, ci este în continuă evoluție. Așadar, cadrul de reglementare ar trebui să evolueze odată cu riscurile în evoluție."
Olandezul a spus că acest lucru înseamnă revizuirea ipotezelor privind rapiditatea cu care băncile pot vinde active pentru a face față retragerilor de la deponenți, viteza acestor retrageri într-o eră digitală și rezervele care trebuie puse deoparte pentru a acoperi eventualele pierderi nerealizate din riscurile legate de rata dobânzii- toate acestea fiind factori care au contribuit la colapsul băncilor din SUA.
Citește și: Reperul de energie curată pe care lumea îl va depăși în 2023!
Citește și: Autopsia Fed asupra SVB arata care sunt vinovatii dezastrului!
Citește și: Profiturile Samsung se prăbușesc cu 95%! Cum s-a produs dezastrul?
