Anul acesta v-am adus in case romani de colectie, oameni care au sfidat cuvintele „normal”, „imposibil” sau „prea greu”. Iata povestile care ne-au emotionat, in 2015!

In aceasta toamna, v-am depanat povestea casutei din lut desprinsa din basmul Albei ca Zapada Eram curiosi sa vedem constructia, de tip cob, din localitatea Balotesti, aflata la cativa pasi de Capitala. Acolo, am gasit-o pe Maria, o mamica de colectie. Maria si cele trei fetite ale sale ne-au aratat ca basmele chiar pot deveni realitate atunci cand dragostea de mama se implesteste cu o imaginatie bogata. De profesie medic, femeia ne-a invatat pe toti ca dragostea de mama poate plamadi povesti reale, iar bucuria copiilor nu are pret.

Tot curiozitatea ne-a condus si la Bulbucata, o mica localitate din judetul Giurgiu, unde actrita Ioana Craciunescu a indeplinit visul de-o viata al tatalui ei. La inceputul verii, actrita ne spunea cum a luat nastere povestea casei de vacanta, in urma cu patru decenii. Pe aleea infrunzita a lui Molliere, Ioana retraia cu zambetul pe buze acel deja vu al locului devenit acum parca desprins din povesti.

Si-a dat ultimii bani si ani buni din viata pentru a transforma domeniul de la Bulbucata. A aranjat vechituri, mobila de colectie, cadouri primite de-a lungul anilor, dupa cum i-a dictat imaginatia. Ioana a intrat in jocul de la Bulbucata si a devenit actrita in filmul propriei vieti.

In colectia anului 2015 i-am inclus si pe taranii buzoieni indrumati de parintele Mihail Milea spre radacinile neamului.

Asa a luat nastere Satul Dacic, o asezare ascunsa intre muntii Buzaului, unde cei patru traiesc in armonie cu natura.

Omul sfinteste locul, oriunde s-ar afla. In localitatea Piscu de langa Bucuresti, familia Scripcariu ne-a invatat ce inseamna sa te gandesti la semenii tai. Pentru ca scoala din sat s-a inchis, cei doi soti au cladit una pentru micutii din Piscu si pentru cei sase copii ai lor.

Am pasit curiosi in cladirea construita, care initial fusese un atelier de olarit. Acum, decorul este ca pe vremea lui Creanga. O simpla speranta poate scrie uneori viitorul, asta ne-a invatat scoala de la Piscu.

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

De departe, povestea care ne-a emotionat cel mai mult a fost cea a lui

Emanuel, un tanar al carui destin se scria amar inca de cand era un copil de numai sapte ani. Un pusti satul de certurile din familie, plecat pe strazi, ajuns in canalele din Bucuresti.

Emanuel ne-a demonstrat poate mai mult ca orice ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat, indiferent cat de greu este, vei reusi. Ne-a aratat fara pic de jena trecutul sau, ne-a povestit de zilele si noptile petrecute in canal, alaturi de alte persoane.

Si-a deschis inima si ne-a marturisit ca fantomele trecutului nu pot fi uitate usor.

Despre Emanuel se poate scrie un roman. Nu trecutul vrea sa-l scrie acolo, ci ambitia care l-a renascut. Acum, are o familie si un loc de munca de care e mandru: ste steward la un hotel de cinci stele din Capitala.  De la balconul etajului al doisprezecelea, de cate ori zareste o gura de canal, Emanuel isi aminteste de unde a plecat, dar, mai ales, realizeaza unde a ajuns. Daca povestea lui Emanuel v-a furat cateva lacrimi, inseamna ca ati inteles-o cu adevarat.