Conform datelor oficiale, 9,5% din populația Uniunii Europene nu a reușit să își asigure o masă care să conțină carne, pește sau un echivalent vegetarian la fiecare două zile. Acest procent a crescut cu 1,2 puncte, față de 2022. Mai îngrijorător este faptul că persoanele expuse riscului de sărăcie au fost afectate într-o măsură mult mai mare, 22,3% dintre acestea nu au avut parte de mese adecvate în 2023.
Pe ce loc e România în clasamentul sărăciei
România, ca parte a Uniunii Europene, se confruntă și ea cu astfel de provocări, în contextul unei inflații accentuate și a scumpirilor din sectorul alimentar. Potrivit statisticilor Eurostat, țara noastră se află pe locul patru în clasamentul sărăciei, imediat după Slovacia, Ungaria și Bulgaria. Deși statisticile la nivel național nu sunt la fel de dramatice precum cele din Slovacia sau Ungaria, unde aproape jumătate dintre persoanele expuse riscului de sărăcie nu-și pot asigura mese adecvate, românii simt tot mai mult impactul acestor dificultăți.
În țările vecine, precum Ungaria, 44,9% dintre cetățenii expuși riscului de sărăcie nu își permit o masă bogată. De asemenea, în Bulgaria procentul ajunge la 40,2%. Aceste cifre ridică semnale de alarmă în întreaga regiune, inclusiv în România, unde problemele sociale și economice rămân o provocare majoră.
Citește și: Ce cantitate de lapte consuma un bebelus? Tabel cantitate lapte bebelusi
Diferențele dintre cei care se confruntă cu sărăcia și restul populației sunt relevante și la nivelul Uniunii Europene. În Ungaria, de exemplu, diferența între populația generală și persoanele expuse riscului de sărăcie în privința capacității de a-și asigura o masă completă este de 30,2%, unul dintre cele mai mari decalaje înregistrate în UE. În schimb, țări precum Irlanda, Cipru și Portugalia au raportat cele mai mici discrepanțe, sub 4,0 puncte procentuale, ceea ce indică o mai mare echitate în accesul la resurse alimentare.
În ce zone din România oamenii nu-și pot permite o masă completă
Pentru România, provocarea este cu atât mai mare cu cât această problemă nu afectează doar persoanele din mediul rural sau din comunitățile defavorizate, ci și o parte din populația urbană, unde costurile cresc în mod constant. În acest context, Guvernul și organizațiile sociale au de gestionat nu doar o criză economică, ci și una alimentară, unde accesul la o masă echilibrată devine un lux pentru tot mai mulți oameni.
Citește și: Eurostat: Inflatia in Romania este DE TREI ORI MAI MARE decat media europeana
Accesul la alimente nutritive, fie că este vorba de carne, pește sau echivalente vegetariene, este unul dintre indicatorii principali pentru a măsura deprivarea materială și socială severă, conform Tabloului de bord social al Uniunii Europene. Acest indicator este, de asemenea, o componentă esențială a Pilonului european al drepturilor sociale, care urmărește să asigure standarde decente de trai pentru toți cetățenii Uniunii.
Deși România nu este încă la nivelul critic observat în alte țări est-europene, datele europene indică o creștere a populației expuse riscului de sărăcie și lipsă alimentară, un semnal care ar trebui să provoace o reacție imediată din partea autorităților.
