Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația transatlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO.
Care sunt prevederile Articolului 5 din Tratatul NATO, tratat pe care România l-a ratificat la data de 2 aprilie 2004 și ce obligații are țara noastră în cazul în care Articolul 5 va fi activat .
Articolul 5 din Tratatul NATO. Prevederi
Tratatul Atlanticului de Nord, denumit și Tratatul de la Washington a fost semnat la data de 4 aprilie 1949 de 12 state, denumite membri fondatori ai NATO. Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Țările de Jos, Norbegia, Portugalia, Marea Britanie și Statele Unite ale Americii sunt țările care au pus bazele unei alianțe politico-militare care reunește în prezent 30 de state.
La 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice. Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului român la sediul NATO. Pe baza unei propuneri legislative, începând cu anul 2005, „Ziua NATO în România” se celebrează în prima duminică a lunii aprilie.
Articolul 1 al Tratatului NATO prevede că „părțile se angajează conform prevederilor din Carta Națiunilor Unite, să rezolve prin mijloace pașnice orice dispută internațională în care ar putea fi implicate, astfel încât să nu aducă atingere păcii, securității și dreptului internațional și să se abțină să recurgă în relațiile internaționale la amenințarea cu forța sau la folosirea forței, în vreun mod incompatibil cu obiectivele Națiunilor Unite”.
Dar punctul cheie al tratatului de la Washinghton este Articol 5, articol care a fost adus în discuție de mai multe ori odată cu declanșarea războiului ruso-ucrainean.
Clauza Articolului 5 din Tratatul NATO este definită drept casus foederis. Conform prevederilor Articolului 5 al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice „ părțile convin că un atac armat împotriva uneia sau mai multora dintre ele, în Europa sau în America de Nord, va fi considerat un atac împotriva tuturor și, în consecință, sunt de acord ca, dacă are loc asemenea atac armat, fiecare dintre ele, în exercitarea dreptului la auto-apărare individuală sau colectivă recunoscut prin Articolul 51 din Carta Națiunilor Unite, va sprijini Partea sau Părțile atacate prin efectuarea imediată, individual sau de comun acord cu celelalte Părți, a oricărei acțiuni pe care o consideră necesară, inclusiv folosirea forței armate, pentru restabilirea și menținerea securității zonei nord-atlantice.
Orice astfel de atac armat și toate măsurile adoptate ca rezultat al acestuia vor trebui raportate imediat Consiliului de Securitate. Aceste măsuri vor înceta după ce Consiliul de Securitate va adopta măsurile necesare pentru restabilirea și menținerea păcii și securității internaționale ”.
Clauza de apărare colectivă a NATO a fost activată o singură dată, când Statele Unite au invocat Articolul 5 după atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.
Articolul 5 din tratatul de fondare a NATO care stipulează clauza de apărare colectivă potrivit căreia un atac asupra unui stat membru este considerat un atac asupra întregii alianțe, era considerat aplicabil în mod tradițional doar atacurilor terestre, de pe mare și din aer.
În anul 2021, la Summitul UE-SUA de la Bruxelles, liderii NATO și-au luat angajamentul de a răspunde colectiv la atacuri în spațiu, afirmând practic că Articolul 5 al Alianței este valabil și în afara Pământului.
Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Ce obligații are România în cazul în care Articolul 5 va fi activat
NATO are foarte puține forțe permanente proprii. Atunci când Consiliul Atlanticului de Nord este de acord să lanseze o operațiune, membrii contribuie voluntar cu forțe militare. Aceste forțe revin în țările lor după încheierea misiunii.
Când implementarea deciziilor politice are implicații militare, principalii actori implicați sunt: Comitetul Militar, compus din Șefii de Stat Major ai statelor membre NATO; Personalul Militar Internațional, organismul executiv al Comitetului Militar; și structura militară de comandă, compusă din Comandamentul Aliat pentru Operații și Comandamentul Aliat pentru Transformare.
Președintele american Joe Biden a declarat la summitul de la Bruxelles că Articolul 5 este „o obligație sacră” pentru aliații NATO, adăugând că „vreau doar ca întreaga Europă să știe că Statele Unite sunt aici”.
Până în prezent, clauza de apărare colectivă a NATO a fost activată o singură dată, când Statele Unite au invocat Articolul 5 după atacurile teroriste de pe 11 septembrie 2001.
Pentru România, sprijinirea partenerilor estici are o miză aparte. La Summit-ul NATO de la Varșovia, în iulie 2016, şefii de stat şi de guvern aliaţi au reiterat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a partenerilor estici, adoptând măsuri concrete de susținere pentru consolidarea capacităţii de apărare a acestora, într-un context de securitate din ce în ce mai complex.
Urmare demersurilor României, a fost consemnat în declarația Summit-ului de la Varșovia angajamentul NATO pentru cooperarea cu Republica Moldova în vederea susținerii unui viitor stabil, sigur și prosper pentru această țară, conform valorilor democratice europene.
Relațiile cu Rusia: anexarea ilegală a Crimeei de către Moscova și criza din Ucraina au determinat Alianța să suspende cooperarea practică cu Federația Rusă, în aprilie 2014. La Summit-urile NATO de la Varșovia (2016) și Bruxelles (2017 și 2018), șefii de stat și de guvern au decis prelungirea succesivă a acestei măsuri până când Rusia va reveni la respectarea principiilor și normelor de drept internațional. Ca răspuns la acțiunile Rusiei, NATO își întărește capacitatea de descurajare și apărare.