Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist de origine română care în prezent este considerat părintele poeziei românești și cel mai mare scriitor al țări. Printre cele mai cunoscute și îndrăgite lucrări lirice ale sale se numără: „Luceafărul”, „Lacul”, „De-aș avea”, „Ce te legeni” sau „La mijloc de codru”.
Pe 15 ianuarie 2022 se împlinesc 172 de ani de la nașterea marelui poet Mihai Eminescu. Acesta s-a născut în 1850 în localitatea Botoșani din județul cu același nume, și a decedat la data de 15 iunie 1889 în București.
Istoria casei de la Ipotești
Părinții lui Mihai Eminescu, Gheorghe Eminovici și soția sa Raluca, împreună cu familia lor, își schimbau locuința în funcție de anotimp, astfel încât iarna trăiau în Botoșani, unde aveau câteva imobile achiziționate pe Calea Națională, iar vara se mutau în satul Ipotești
Gheorghe Eminovici a cumpărat în anul 1947 cu aproximativ 4.000 de galbeni două cincimi din moșia de la Ipotești a Eufrosinei Petrino, moșie uriașă, cu 330 de fălci de pământ în proprietate. După un an de la momentul cumpărării, în 1948 începe construcția casei familiei Eminovici, care a durat până în anul 1955, urmând ca 23 de ani mai târziu, în 1878, casa să fie vândută.
În anul 1883, cu doar câteva luni înainte ca marele poet să treacă în neființă, Mihai Eminescu se întoarce în satul Ipotești cu scopul de a încerca să-și răscumpere casa din copilărie. Chiar dacă autorul a încercat tot posibilul să ia în proprietate o parte din propria sa copilărie, încercările lui nu au fost de ajuns, iar poetul nu s-a mai putut întoarce niciodată în casa în care a locuit din 1852
Cum arată casa de la Ipotești a lui Mihai Eminescu
Casa familiei Eminovici din satul Ipotești nu era o locuință uriașă. Ba chiar putea fi considerată foarte mică având în vedere că gospodăria trebuia să adăpostească 11 copii, doi părinți și câteva animale domestice. Locuința avea doar trei camere, împărțite astfel: salonul familiei, biroul lui Gheorghe Eminovici și dormitorul fetelor, unde se odihneau mama și surorile poetului.
Chiar dacă imobilul în sine nu avea dimensiuni extraordinar de mari, casa avea în proprietatea sa o curte foarte mare în care copiii familiei își petreceau majoritatea timpului. Grădina locuinței avea o livadă, grajduri pentru animale, hambare pentru depozitarea cerealelor, o bucătărie de vară, fântână și chiar o mică bisericuță pe care mama lui Eminescu, Raluca Eminovici, a cumpărat-o de la boierul Teodor Murguleț. În proximitatea clopotniței bisericii erau doi tei mari, sub umbra cărora poetul își petrecerea majoritatea timpului, citind poezie sau proză.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
În livada ce aparținea gospodăriei familiei Eminovici se afla prisaca unui bărbat cunoscut sub numele de Moș Miron. Mihai Eminescu petrecea mult timp cu acesta, bătrânul jucând rolul de bunic pentru el, ascultându-i și spunându-i diferite povești. Astfel, Moș Miron a devenit una dintre cele mai importante persoane din copilăria lui Mihai Eminescu, iar amintirea sa a rămas alături de poet ani la rând.
Citeste si: Cu cât se scumpesc locuințele în 2022
Casa de la Ipotești a devenit muzeu
Câteva zeci de ani mai târziu, mai exact în 1940, în timpul celui de-al doilea război mondial, casa de la Ipotești a devenit primul muzeu memorial dedicat lui Mihai Eminescu. Locuința a necesitat reconstrucție totală, însă, ținându-se cont de diferite lucrări, schițe și fotografii din trecut, aceasta a fost reconstruită în anul 1979 conform originalului, conform tuturor detaliilor construcției.
În prezent, în curtea gospodăriei se află o casă țărănească de epocă construită în stil moldovenesc. Aceasta a fost de asemenea reabilitată și astăzi poartă numele de Casa Papadopol, datorită ultimului său proprietar, un doctor care poartă același nume.
Pe lângă construcția exterioară care a trebuit făcută asemenea vechii case a marelui poet, muzeul memorial a încercat să păstreze atmosfera copilăriei lui Eminescu și în interiorul casei. În acest sens, pentru decorarea locuinței s-au folosit piese de mobilier vintage, majoritatea originale, provenite chiar din timpul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.
Sursă: stirilekanald.ro , romaniacultural