Barem Limba Română Evaluare Națională 2022 EDU.RO

UPDATE Subiectele și Baremul de la proba de Română de la Evaluare Națională 2022

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-var-04.pdf

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-bar-04.pdf

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-pentru-minoritatea-maghiara-bar-04.pdf

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-pentru-minoritatea-maghiara-var-04.pdf

UPDATE Subiectele de la Română de la Evaluarea Națională

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-var-04.pdf

Site-ul Edupedu.ro descrie subiectele de la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională.

La subiectul I A, punctul 9, este următorul: Asociază fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

La acest subiect candidații puteau să aleagă și un text citit care nu se afla în cerințele de la școală.

La al doilea subiect de „creație”, cel de la subiectul al II-lea, elevii au primit următoarea cerință: „Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici”.

Iată care au fost subiectele:

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate

Subiectul I.

Textul 1: „În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, şedea, cu picioarele atârnate în jos, un băieţandru de vreo şaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de oaie dată pe ceafă, şi

cânta încetişor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.
― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ţi-am adus să mănânci!La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, şi chipul oacheş, bătut de vânt, i se lumină.
― El e băietanul de care ţi-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.
Acesta sări pe puntea barcazului şi se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos.

Atunci văzu că lapicioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul negru, plin de praf şi încâlcit, cam slab şi năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înţeles, care însă, în toată înfăţişarea lui, poate puţin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoş lup.
Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi.

Câinele se ridică şi el, se trase un pas înapoi şi rămase aşa, atent. Privirea lui nu arăta nici teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui om, ca a unui om care o are, bineînţeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […]
― Să nu-ţi pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeţi cele de cuviinţă pentru osteneala ta.Băiatul făcu o mişcare cu mâna ca şi cum ar fi vrut să arate că nu ţine la niciun fel de răsplată. Văzându-l aşa şi gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simţi întristat.
― Câinele-i al tău? îl întrebă.
― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine şi n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am izgonit. Aşa că umblăm amândoi.
Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail.Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia le cumpărase după listă şi le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă şi bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât dacă aveai lista lor în cap. […]
Anton Lupan se ridică:
― N-ai vrea să rămâi cu noi?
― Şi ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.
― Ce-o să facem toţi. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoieşti?
― Da’ pe Negrilă îl iei?― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.
Obrazul băiatului se lumină şi tot ceea ce fusese îndoială şi amărăciune pe chipul lui se pierdu învânt. Iar vântul îi purtă îndoiala şi amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf şi se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se şteargă urma pe veci.
Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om pe deplin mulţumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiţi la marea vineţie în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe ţărm, aruncându-se în apă şi tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca şi când ar fi simţit că începe altă viaţă şi pentru el, şi pentru stăpână-su.
― Domnule, întrebă Mihu, fără să-şi poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?
― Numai apă, Mihule. Şi încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.
― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit.În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […]
― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!”
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!

Textul 2: ”În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. […]
Într-un an, tata a adus acasă un căţeluş alb, cu părul scurt şi mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac din Dalmaţia, tata i-a pus numele „Şmil”. Acest Şmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subţire şi lung, şi pricepea toate ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam uşa şi strigam: „Şmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru şi lucios de prepelicar, îi lua urma şi nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Naţional, unde s-a auzit lătratul lui voios la o repetiţie a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul actualului Muzeu Naţional, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi spunea: „V-a căutat Şmil”. Şi atunci, tata scurta conversaţia cu prietenii. […]
Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira cupola măreață a Sfintei Sofia, […] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda un prim fel, barbuni, al doilea… barbuni, al treilea… barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.
Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta, așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.
Întors în România, se aşeza iar la lucru […] şi, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea că-i întăreşte ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon […] şi-mi făcea câte o observaţie, întotdeauna întemeiată”.
Cella Delavrancea, „ Frânturi din viața lui Delavrancea ”

Evaluare Națională 2022 Română: Astăzi se susține proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională

Probele scrise de la Evaluarea Națională 2022 debutează luni, 14 iunie cu proba la Limba și Literatura Română .

Accesul în sala de examen se va face până la ora 08:30. După această oră candidații nu vor putea pătrunde în sala de examen și, ca atare, vor fi declarați RESPINȘI la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluare Națională 2022.

EDU.RO este site-ul oficial al Ministerului Educației. Pe el apar atât subiectele la fiecare probă de la Evaluarea Națională și de la BAC, cât și baremul oficial de corectare a subiectelor de la fiecare probă de la Evaluare Națională 2022 și Bacalaureat 2022.

Subiectele și Baremul oficial de corectare a acestora vor apărea imediat ce sunt publicate pe EDU.RO și pe site-ul nostru, kanald.ro. Site-ul nostru vă va ține la curent în timp real și cu toate informațiile noi ce apar legate de Evaluarea Națională 2022 și, ulterior, despre BAC 2022, așa cum v-a obișnuit și la Simularea din acest an, atât a Evaluării Naționale, cât și a examenului de Bacalaureat.

Barem Limba Română Evaluare Națională 2022 EDU.RO

Modelele de subiecte pentru proba de Limba și Literatura Română de la Evaluare Națională 2022 au putut fi consultate pe site-ul EDU.RO, la secțiunea Modele de subiecte.

Site-ul Ministerului Educației a destinat o subcategorie pentru modelele de subiecte la toate probele, atât pentru Evaluarea Națională, cât și pentru examenul de Bacalaureat. Rezolvarea modelelor de subiecte de pe site-ul oficial al Ministerului Educației ar fi fost binevenită pentru absolvenți, atât pentru cei care susțin Evaluarea Națională anul acesta, cât și pentru cei care susțin BAC-ul, pentru că subiectele sunt pe același model cu cele pe care candidații le au de rezolvat la examenele naționale.

Citeste si: Cum se calculează media pentru admiterea la liceu 2022. Iată cât de mult contează notele de la Evaluarea Națională 2022

Totodată, a avut loc în acest an un examen de pregătire, cunoscut drept Simularea Națională, atât pentru Evaluarea Națională 2022, cât și pentru BAC 2022 .

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Baremul de corectare a subiectelor de la Evaluarea Națională vor apărea la ora 15:00 pe site-ul EDU.RO și concomitent și pe site-ul nostru.

Care a fost rata de promovabilitate la Evaluarea Națională în 2021

Rata de promovabilitate la Evaluarea Națională din 2021 a fost în ușoară urcare față de anul anterior.

76,8% dintre candidați au promovat Evaluarea Națională anul trecut, procent un pic mai mare decât în anul anterior, atunci când au promovat 76,1% dintre candidați.

123.122 de candidați au fost prezenți anul trecut la examenul de Evaluare Națională, dintre aceștia 94.526 obținând medii mai mari sau egale cu 5 (cinci), anunța Ministerul Educației, într-un comunicat citat de hotnews.ro.

Iată și notele de la Evaluare Națională 2021 la fiecare dintre materii, potrivit sursei citate:

La proba de Limba și literatura română, 103.684 de candidați (83,9%) au obținut note peste sau egale cu 5 (cinci), iar 467 de candidați au fost notați cu 10 (zece).
La proba de Matematică, 83.058 de candidați (67,4%) au note peste sau egale cu 5 (cinci), iar 1.439 de candidați au obținut nota 10 (zece).
La proba de limbă şi literatură maternă, 7.619 candidaţi (95,9%) au obținut note peste sau egale cu 5, iar 123 de candidaţi au obţinut nota 10.

120 de candidați au încheiat Evaluarea Națională 2021 cu media generală 10 (zece).

Rata de promovabilitate la Evaluarea Națională în ultimii ani

Rata de promovabilitate a Evaluării Naționale nu a diferit foarte mult în ultimii ani. Cel mai ridicat procent de promovabilitate s-a înregistrat în 2017, atunci când 77% dintre candidați au luat note de peste 5 (cinci) la fiecare probă, încheind, totodată, cu o medie generală mai mare de 5 (cinci).

Citeste si: Câte vacanțe și zile libere vor avea elevii în anul școlar 2022-2023

Iată promovabilitatea de la Evaluare Națională în ultimii 5 ani:

2017: 77%
2018: 73,5%
2019: 73,12%
2020: 76,1%
2021: 76,8%

În 2020 și 2021 nu s-au susținut probele de competențe, atât lingvistice, cât și digitale la Evaluarea Națională, din pricina pandemiei de COVID-19 cu care ne-am confruntat. Chiar dacă virusul nu a dispărut, anul acesta s-au susținut probele de competențe, nemaifiind în vigoare în țara noastră, ca și în cele mai multe țări europene, restricții cauzate de pandemie.

Calendarul Evaluării Naționale 2022

Iată calendarul complet al Evaluării Naționale 2022, potrivit portalului de știri despre educație la zi, edupedu.ro:

30 mai – 3 iunie 2022 – Înscrierea la Evaluarea Națională

3 iunie 2022 – Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

14 iunie 2022 – Proba la Limba și literatura română— proba scrisă

16 iunie 2022 – Matematică — proba scrisă

17 iunie 2022 – Limba și literatura maternă — proba scrisă

23 iunie 2022 (până la ora 14.00) – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

23 iunie 2022 (ora 16,00—ora 19,00) și 24 iunie 2022 (ora 8,00—ora 12,00) – Depunerea contestațiilor

24 iunie – 29 iunie 2022 – Soluționarea contestațiilor

30 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor finale la Evaluare Națională 2022 după soluționarea contestațiilor

După Evaluarea Națională, pe 14 iulie 2022 va începe repartizarea computerizată la liceu, pentru cei care sunt declarați promovați la sesiunea din vară a Evaluării Naționale 2022.

Surse: EDU.RO, hotnews.ro, EDUPEDU.RO