Barem Română Evaluare Națională 2022. Iată cum se rezolvau Subiectele

UPDATE Baremul EDU.RO și Subiectele de la Română de la Evaluarea Națională

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-bar-04.pdf

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-pentru-minoritatea-maghiara-bar-04.pdf

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-pentru-minoritatea-maghiara-var-04.pdf

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-var-04.pdf

UPDATE Subiectele de la Română de la Evaluarea Națională

en-viii-2022-limba-si-literatura-romana-var-04.pdf

Site-ul Edupedu.ro descrie subiectele de la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională.

La subiectul I A, punctul 9, este următorul: Asociază fragmentul din „Toate pânzele sus!” de Radu Tudoran cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare morală/culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text.

La acest subiect candidații puteau să aleagă și un text citit care nu se afla în cerințele de la școală.

La al doilea subiect de „creație”, cel de la subiectul al II-lea, elevii au primit următoarea cerință: „Imaginează-ți că tocmai te-ai întors din vacanță. Scrie un text narativ, de minimum 150 de cuvinte, în care să prezinți cea mai frumoasă întâmplare din vacanță, incluzând o secvență descriptivă, de minimum 30 de cuvinte, și o secvență dialogată, de minimum patru replici”.

Iată care au fost subiectele:

Citește fiecare dintre textele de mai jos pentru a putea răspunde la cerințele formulate

Subiectul I.

Textul 1: „În port, la pupa vasului de pasageri austriac, care tocmai venise din sus, se vedea legat la chei* un barcaz* micuț, încărcat din greu. Cam în partea lui din mijloc, pe o stivă de scânduri, şedea, cu picioarele atârnate în jos, un băieţandru de vreo şaisprezece ani, cu un mintean* negru pe umeri, cu o căciulă de oaie dată pe ceafă, şi

cânta încetişor, ca pentru el, dintr-un fluier ciobănesc.
― Cântă de foame! spuse Ieremia. Hai, Mihule, lasă cavalul, că ţi-am adus să mănânci!La aceste vorbe, băiatul ridică ochii spre chei, şi chipul oacheş, bătut de vânt, i se lumină.
― El e băietanul de care ţi-am vorbit, domnule! îl lămuri Ieremia pe Anton Lupan.
Acesta sări pe puntea barcazului şi se apropie de băiat, cu mâna întinsă, prietenos.

Atunci văzu că lapicioarele lui stătea cuminte, cu botul pe labe, dar cu ochii vii iscodind în jur, un câine ciobănesc, cu părul negru, plin de praf şi încâlcit, cam slab şi năpădit de ciulini, cu coada jumulită în chip greu de înţeles, care însă, în toată înfăţişarea lui, poate puţin cam jalnică acum, amintea de un nu prea îndepărtat strămoş lup.
Băiatul sări în picioare, sfios şi poate neîncrezător; nu prea era obişnuit, se vede, cu bunătatea semenilor săi.

Câinele se ridică şi el, se trase un pas înapoi şi rămase aşa, atent. Privirea lui nu arăta nici teamă, nici prietenie. Lui Anton Lupan i se păru că vede în ea o demnitate la fel de grăitoare ca a unui om, ca a unui om care o are, bineînţeles. În schimb, în ochii băiatului, negri, cu sclipiri albăstrii, cum e uneori cerul în clipa când amurgul s-a stins, dar noaptea încă nu s-a statornicit, deşi zâmbitori, se citea o tristeţe domoală, din cele care, odată ce s-au ivit în priviri, ai zice că niciodată nu mai pot pieri. […]
― Să nu-ţi pară rău că ai venit până aici, îi vorbi blând. O să capeţi cele de cuviinţă pentru osteneala ta.Băiatul făcu o mişcare cu mâna ca şi cum ar fi vrut să arate că nu ţine la niciun fel de răsplată. Văzându-l aşa şi gândindu-se la vârsta lui crudă, Anton Lupan se simţi întristat.
― Câinele-i al tău? îl întrebă.
― E de la stână, răspunse băiatul. S-a luat după mine şi n-a vrut să se ducă înapoi, chiar dacă l-am izgonit. Aşa că umblăm amândoi.
Ar fi vrut să-l întrebe mai multe, dar socoti că băiatului, ca şi câinelui, trebuie să le fie foame, deci lăsă vorbele pentru mai târziu şi deocamdată îi încredinţă pe amândoi lui Ieremia, să-i ospăteze cu cele trimise de Ismail.Între timp, […] descărcatul începu. În afară de cheresteaua de pe punte, în magazia vasului fuseseră înghesuite până sus fel de fel de materiale, în lăzi, în baloturi, în cutii de tablă, în bidoane şi-n saci. Ieremia le cumpărase după listă şi le orânduise sârguincios. Erau cabluri de oţel şi parâme de felurite grosimi, făcute colaci, erau bare de fier, şuruburi, cuie, butoiaşe cu ulei de in, cutii de vopsea, pânză groasă de vele, cu urzeală de cânepă şi bătătura de bumbac și încă multe altele pe care nu le puteai descurca decât dacă aveai lista lor în cap. […]
Anton Lupan se ridică:
― N-ai vrea să rămâi cu noi?
― Şi ce să fac, domnule? întrebă băiatul, înviorat.
― Ce-o să facem toţi. Las’ că n-o să fie rău, ai să vezi! Ce zici, te învoieşti?
― Da’ pe Negrilă îl iei?― Fireşte! Altfel nici nu mă gândesc.
Obrazul băiatului se lumină şi tot ceea ce fusese îndoială şi amărăciune pe chipul lui se pierdu învânt. Iar vântul îi purtă îndoiala şi amărăciunea de-a lungul canalului, le flutură peste perdeaua de stuf şi se duse cu ele spre mare, unde le înecă, departe în larg, să li se şteargă urma pe veci.
Cădea amurgul când se apropiau de baraca lor. Anton Lupan mergea în frunte, fluierând, ca un om pe deplin mulţumit. Mihu venea după el, fără să vadă unde pune pasul, cu gura căscată, cu ochii zgâiţi la marea vineţie în lumina amurgului de după echinocțiu. Negrilă se zbenguia pe ţărm, aruncându-se în apă şi tăvălindu-se pe nisip, umplând malul mării de lătrături vesele, ca şi când ar fi simţit că începe altă viaţă şi pentru el, şi pentru stăpână-su.
― Domnule, întrebă Mihu, fără să-şi poată lua ochii de la orizont, toată asta care se vede aici e numai apă?
― Numai apă, Mihule. Şi încă, atât cât vezi tu nu-i poate nici a mia parte din întinderea ei.
― Aoleu, maică! strigă băiatul, înmărmurit.În clipa aceea, în baracă se aprinse o lampă. […]
― Ismaile! strigă Anton Lupan. De azi înainte ai de hrănit două guri mai mult: pe Mihu şi pe Negrilă, îi vezi? Ai grijă să nu ne facem de râs!”
Radu Tudoran, Toate pânzele sus!

Textul 2: ”În anul 1908, locuiam în fața Grădinii Icoanei. Doi salcâmi bătrâni stăteau de strajă la poartă. Aveam o curte mare în spatele casei și o grădină imensă cu boltă de viță, care se întindea de-a lungul străzii, astăzi Dumbrava Roșie. Acolo a fost adusă într-o zi o vacă elvețiană, trimisă în dar de un admirator. Instalarea ei la noi a fost un eveniment. Tata a botezat-o Habelca și o trimitea în fiecare zi la Șosea să pască iarbă. […]
Într-un an, tata a adus acasă un căţeluş alb, cu părul scurt şi mătăsos, cu pete rotunde, negre pe tot trupul. I-l dăruise doctorul Schachmann. Era o speţă rară de câine de vânătoare, brac din Dalmaţia, tata i-a pus numele „Şmil”. Acest Şmil devenise celebru. Crescuse mare, cu trup subţire şi lung, şi pricepea toate ca un om. Uneori, când întârzia tata la masă, deschideam uşa şi strigam: „Şmil, du-te de-l caută pe domnul Delavrancea!”. Dintr-o săritură, câinele dispărea ca o săgeată. Cu nasul lui negru şi lucios de prepelicar, îi lua urma şi nu se lăsa până nu-l găsea. Se strecura peste tot: la Parlament, la Teatrul Naţional, unde s-a auzit lătratul lui voios la o repetiţie a piesei Apus de soare, sau la băcănia Ciobanu, pe atunci în dreptul actualului Muzeu Naţional, de unde se întorcea acasă părintele nostru, încărcat cu mezeluri. Băcanul îi spunea: „V-a căutat Şmil”. Şi atunci, tata scurta conversaţia cu prietenii. […]
Când avea răgaz, Delavrancea pleca cu vaporul la Constantinopol și la Atena. Se simțea fericit pe mare și furtuna îl însuflețea. Vorbea cu entuziasm de Bosfor, acea alee lichidă care despică Europa de Asia. Admira cupola măreață a Sfintei Sofia, […] chiparoșii pensulați de o mână măiastră pe cerul de peruzea, moscheele cu nostalgicele lor minarete, tăind văzduhul ca niște săgeți împietrite în elanul lor. La restaurant, tatăl meu comanda un prim fel, barbuni, al doilea… barbuni, al treilea… barbuni! Mânca zilnic acel pește cu carnea rumenie și miros puternic iodat, care trăiește mai ales în Bosfor. Îl recunoștea ospătarul și-l botezase „domnul Barbun”.
Când ajungea la Atena, petrecea ore întregi pe Acropole. Cunoștea arta antică în toate nuanțele ei, cugeta, așezat pe treptele Parthenonului, la operele literare nemuritoare, pe care le cunoștea bine. Nu-și stăpânea lacrimile de emoție în fața mândrelor coloane de marmură, înălțate pe orizontul marin, zvelte și robuste.
Întors în România, se aşeza iar la lucru […] şi, scriind, asculta studiul meu de pian, pentru că i se părea că-i întăreşte ritmul ideilor. Întrerupea lucrul ca să se joace cu pisica tolănită pe masa lui sau venea în salon […] şi-mi făcea câte o observaţie, întotdeauna întemeiată”.
Cella Delavrancea, „ Frânturi din viața lui Delavrancea ”

Evaluare Națională 2022 Română: Astăzi se susține proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională

Probele scrise de la Evaluarea Națională 2022 debutează luni, 14 iunie cu proba la Limba și Literatura Română .

Accesul în sala de examen se va face până la ora 08:30. După această oră candidații nu vor putea pătrunde în sala de examen și, ca atare, vor fi declarați RESPINȘI la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluare Națională 2022.

Barem Română Evaluare Națională 2022

Baremul de corectare oficial de la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională va fi publicat de la ora 15:00 pe EDU.RO. Imediat acesta va apărea și pe site-ul nostru, kanald.ro. Kanald.ro vă va ține la curent cu toate informațiile noi legate de Evaluarea Națională, publicând în timp real tot ceea se întâmplă legat de acest examen extrem de important pentru absolvenții clasei a VIII-a.

Citeste si: Este oficial: Fără teze obligatorii și fără medii semestriale pentru elevi! Noi schimbări în Educație au fost anunțate de ministrul Sorin Cîmpeanu

După Evaluarea Națională, pentru absolvenții clasei a VIII-a urmează admiterea la liceu. Nota de la Evaluarea Națională este foarte importantă pentru absolvenții de ciclu gimnazial, ea influențând media de admitere la liceu într-o proporție covârșitoare.

Evaluare Națională 2022: Reguli la proba scrisă de Limba și Literatura Română și la restul probelor scrise

Candidații de la Evaluarea Națională trebuie să fie în sală maxim la ora 08:30. Înainte de a pătrunde în sală ei trebuie să îşi lase genţile sau ghiozdanele într-o altă sală stabilită de comisia din centrul de examen, pentru a nu putea să aibă acces la materiale ajutătoare în timpul examenului.

Candidații la Evaluarea Națională 2022 nu au voie să aibă la ei în sala de examen caiete, cărţi, manuale, culegeri, dicţionare sau alte documente care i-ar putea ajuta să rezolve subiectele.

Pe tot timpul probelor scrise de la Evaluare Națională 2022 candidații vor fi supravegheați prin mijloace audio și video. Orice încălcare a regulilor de la Evaluarea Națională va atrage, după sine, eliminarea din examen a candidatului și declararea sa drept RESPINS la proba la care a încălcat regulile.

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Evaluare Națională 2022: Rezultatele pot fi contestate la fiecare probă

Rezultatele inițiale la fiecare probă de la Evaluarea Națională vor putea fi contestate de către candidați. Ele vor fi corectate din nou, iar dacă nota după reevaluare va fi mai mică sau mai mare cu cel puțin 0,50 de puncte, nota finală va fi cea de la a doua evaluare.

Dacă ea va fi cu sub 0,50 de puncte mai mică sau mai mare față de nota inițială, nota finală va fi nota inițială primită de candidat.

Iată ce arată articolul 11 din ORDINUL privind organizarea și desfășurarea evaluării naționale pentru absolvenții clasei a VIII-a,
în anul școlar 2021—2022, care reglementează depunerea contestațiilor:

Art. 11: Candidații care depun contestații completează și semnează o declarație-tip în care se menționează faptul că au luat cunoștință că nota acordată ca urmare a soluționării contestației poate modifica, după caz, nota inițială, prin creștere sau descreștere. În cazul candidatului minor, declarația-tip este semnată și de către părinții/reprezentanții legali ai acestuia.

Evaluare Națională 2022: Cum se află rezultatele la fiecare probă scrisă

Rezultatele candidaților la Evaluarea Națională 2022 nu se fac publice, ci se află anonimat. Iată ce presupune procedura de aflare a rezultatelor, potrivit aceluiași ORDIN de ministru citat anterior:

Art. 13. — (1) Comunicarea rezultatelor obținute la examenul de evaluare națională se face anonimat, utilizându-se codurile
individuale care înlocuiesc numele și prenumele candidaților și care au fost distribuite candidaților, pe bază de semnătură de
primire, la prima probă susținută de aceștia.

(2) Pentru comunicarea notelor obținute la examenul de evaluare națională, înainte de etapa de depunere și soluționare a contestațiilor, comisiile din unitățile de învățământ — centre de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare
națională, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învățământ de proveniență, notele obținute la fiecare probă scrisă, media sau mențiunile „absent”/„eliminat din examen”, după caz.

Citeste si: Cum se calculează media pentru admiterea la liceu 2022. Iată cât de mult contează notele de la Evaluarea Națională 2022

(3) În baza prevederilor art. 24 alin. (10) din Metodologia de organizare și desfășurare a evaluării naționale pentru elevii clasei a VIII-a în anul școlar 2010—2011, aprobată prin Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.801/2010, și ale Regulamentului general privind protecția datelor, comisiile din unitățile de învățământ — centre de examen afișează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaților care au depus contestații, notele obținute în urma rezolvării contestațiilor, la loc vizibil, la avizier și pe website-ul unității de învățământ.

4) Comisiile din unitățile de învățământ — centre de examen tipăresc lista rezultatelor finale după contestații ale candidaților
anonimizați și o afișează, conform calendarului, cu semnătura președintelui și a secretarului comisiei din centrul de examen, la
avizierul unității de învățământ și pe website-ul acesteia.

(5) Rezultatele examenului de evaluare națională ale candidaților anonimizați sunt afișate și pe pagina de internet a Ministerului Educației și a inspectoratelor școlare.

Calendarul Evaluării Naționale 2022

Proba de limba și literatura română de la Evaluare Națională 2022 este doar prima dintre cele 3 scrise de la Evaluarea Națională. Pentru majoritatea candidaților vor fi doar două probe scrise, Română și Matematică. Proba de Limba maternă, care se desfășoară miercuri, 17 iunie 2022 este doar pentru candidații care au studiat în ciclul gimnazial într-o altă limbă decât româna și care au limba maternă alta decât limba română.

Iată calendarul complet al Evaluării Naționale 2022, potrivit portalului de știri despre educație la zi, edupedu.ro:

30 mai – 3 iunie 2022 – Înscrierea la Evaluarea Națională

3 iunie 2022 – Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a

14 iunie 2022 – Proba la Limba și literatura română— proba scrisă

16 iunie 2022 – Matematică — proba scrisă

17 iunie 2022 – Limba și literatura maternă — proba scrisă

23 iunie 2022 (până la ora 14.00) – Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor

23 iunie 2022 (ora 16,00—ora 19,00) și 24 iunie 2022 (ora 8,00—ora 12,00) – Depunerea contestațiilor

24 iunie – 29 iunie 2022 – Soluționarea contestațiilor

3 0 iunie 2022 – Afișarea rezultatelor finale la Evaluare Națională 2022 după soluționarea contestațiilor

După Evaluarea Națională, pe 14 iulie 2022 va începe repartizarea computerizată la liceu.

Surse: EDU.RO, EDUPEDU.RO