BNR a majorat dobânda-cheie. Toți românii cu rate la bănci vor fi afectați

Author: Sara Andreescu
Actualizat: 09 aug 2023, 00:30

BNR a majorat dobânda cheie. Ce se întâmplă cu ratele la bănci

Sursa: PixaBay

BNR a majorat marți, 8 noiembrie 2022, dobânda-cheie la 6.75%, nivel record al ultimilor 12 ani. Decizia luată în ultima ședință de politică monetară va afecta toți românii cu rate la bănci.

BNR a majorat marți, 8 noiembrie 2022, dobânda-cheie de la 6.25% la 6.75%, nivel record al ultimilor 12 ani. Cum va afecta decizia luată de BNR în ultima ședință de politică monetară din 2022 ratele românilor și ce efect va avea asupra ratei inflației în următoarea perioadă? 

Citeste si: Românii pot cumpăra titluri de stat Tezaur, cu dobânzi de până la 8,10% pe an. Perioada în care pot fi achiziționate

BNR a majorat dobânda- cheie. Ce se întâmplă cu ratele la bănci 

BNR a majorat dobânda cheie. Ce se întâmplă cu ratele la bănci.
[Sursa: PixaBay]

Banca Națională a României a majorat marți dobânda- cheie cu 50 de puncte de bază, iar nivelul atins de 6.75%  reprezintă un record al ultimilor 12 ani.

Rata anuală a inflației a crescut peste nivelul prognozat, au admis oficialii Băncii Centrale, în principal sub influența continuării scumpirii alimentelor procesate și a energiei electrice.

„În ședința de astăzi, 8 noiembrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022.

Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 5,25 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit”,

a informat BNR. 

Ce înseamnă o majorare de dobândă

Citeste si: Ce este IRCC și cu ce este diferit față de ROBOR

Banca centrală majorează dobânda cheie pentru a domoli inflația. De fiecare dată când BNR majorează dobânda, băncile o urmează și cresc dobânzile atât la credite, cât și la depozite, pentru a opri consumul pe credit și a stimula economisirea.

Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii

Citește și: Veste bună pentru gospodine și pensionare! Statul oferă bani pentru repartitoare. Cine va putea beneficia de un voucher de 750 de lei

Băncile comerciale sunt așteptate să majoreze și ele dobânzile, în linie cu BNR. 

În cazul cardurilor de credit, decizia BNR va însemna scumpirea dobânzii pe care banca o percepe la utilizarea banilor. 

Ce sunt ratele dobânzilor de referință?

Indicii de referință bazați pe rata dobânzii – cunoscuți și sub denumirile „rate ale dobânzilor de referință”, „rate de referință” sau „dobânzi de referință” – stau la baza tuturor tipurilor de contracte financiare, precum credite ipotecare, descoperiri de cont și alte tranzacții financiare mai complexe, spune Banca Centrală Europeană. Ele au un rol esențial în sistemul financiar și în cel bancar, precum și în economie în ansamblu.

Inflația va continua să crească 

Potrivit prognozei actualizate, rata anuala a inflației este așteptată să mai crească temperat spre finele anului curent, iar apoi să intre pe o traiectorie descrescătoare graduală, ce coboară la nivelul de o cifră în semestrul I 2024 și se accentuează ulterior, rămânând totuși la capătul orizontului proiecției ușor deasupra intervalului țintei.

„Perspectiva inversării traiectoriei ratei anuale a inflației după ajungerea pe un platou în trimestrul IV 2022 are ca resorturi atenuarea impactului șocurilor globale pe partea ofertei – inclusiv în contextul aplicării schemelor de plafonare a prețurilor la energie până în august 2023 –, precum și manifestarea tot mai pregnantă a unor efecte de bază dezinflaționiste, alături de influențele decurgând din probabila restrângere și închidere rapidă a excedentului de cerere agregată, urmată de o adâncire relativ mai accelerată a gap-ului PIB în teritoriul negativ începând cu trimestrul IV 2023.  

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili, în timp ce balanța integrală a riscurilor induse de șocurile pe partea ofertei la adresa actualei perspective a inflației se echilibrează, în contextul evoluțiilor recente ale cotațiilor principalelor produse energetice și mărfuri agroalimentare, precum și al determinanților majori ai acestora. 

Citeste si: Romanii care au credite cu dobanda variabila vor plati rate mai mari din cauza cresterii ROBOR-ului. In luna iunie, ROBOR-ul calculat la 3 luni a ajuns la 6,15%

Escaladarea războiului din Ucraina și sancțiunile tot mai severe asociate generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, prin efectele posibil mai mari exercitate asupra puterii de cumpărare și încrederii consumatorilor, precum și asupra activității, profiturilor și planurilor de investiții ale firmelor, dar și prin potențiala afectare mai severă a economiei europene/globale și a percepției de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanțare ”, notează BNR.

Sursă: adevărul.ro; hotnews.ro; economedia.ro