Brexit-ul „ nu este sfârşitul, ci începutul unui nou act al marii noastre istorii naţionale ”, a declarat vineri prim-ministrul Boris Johnson, în discursul către naţiune susţinut cu o oră înainte de ieşirea oficială din UE.
Ce se schimbă?
Ce se schimbă- Marea Britanie nu mai are reprezentant în Comisia Europeană și nici europarlamentari. Londra nu mai participă, practic, la procesul de decizie din UE.
Blocul comunitar rămâne, de la 1 februarie 2020, cu 27 de membri. Prin plecarea a 66 de milioane de locuitori, populaţia UE se va reduce la 446 de milioane. Teritoriul Uniunii Europene va scădea cu 5,5%.
De la 1 februarie, Parlamentul European va avea 705 membri, comparativ cu 751 (numărul maxim permis de tratatele UE) înaintea retragerii Regatului Unit. Din cele 73 de mandate care au aparţinut Regatului Unit, 27 au fost redistribuite altor state, în timp ce restul de 46 vor fi păstrate pentru potenţiale extinderi în viitor.
Dacă Regatul Unit ar decide cândva să revină în UE, ţara ar trebui să se supună procedurii de aderare obişnuite.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a scris pe Twitter că Brexit nu va afecta oportunitățile Uniunii Europene și că speră la o colaborare cât mai bună cu Marea Britanie.
Citeste si: Este infricosator! Ce a prezis Nostradamus pentru 2020 pare ca deja se intampla
Citeste si: Este dezastru pentru 500.000 de romani! Anunt de ultima ora!
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Marea Britanie, risc de criză internă
Irlanda de Nord va continua să aibă statut special şi după perioada de tranziţie, rămânând în uniunea vamală UE până când va fi stabilit un alt statut, prin negocieri referitoare la relaţiile post-Brexit.
Premierul britanic, Boris Johnson, speră să obţină până la sfârşitul acestui an un acord comercial care să reglementeze relaţiile Marii Britanii cu Uniunea Europeană după Brexit. Un reprezentant al Comisiei Europene a semnalat că Uniunea Europeană probabil nu va avea timp să finalizeze până la sfârşitul anului negocierile cu Marea Britanie privind relaţiile post-Brexit. Eric Mamer, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, a declarat că negocierile vor putea începe abia în martie, astfel că nu se pot finaliza până la expirarea perioadei de tranziţie post-Brexit, valabilă până pe 31 decembrie 2020, scrie Mediafax.
În afară de problemele comerciale, Marea Britanie riscă să se confrunte cu o criză internă, în condiţiile în care politicieni din Scoţia, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor pledează pentru independenţă, pe fondul nemulţumirii faţă de ieşirea ţării din Uniunea Europeană. Majoritatea locuitorilor Scoţiei s-au pronunţat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană în referendumul britanic privind Brexit din 2016.
Premierul britanic, Boris Johnson, i-a transmis recent prim-ministrului scoţian, Nicola Sturgeon, că se opune unui nou referendum privind independenţa Scoţiei, dar liderul de la Edinburgh a cerut respectarea dorinţei scoţienilor.
Premierul scoţian Nicola Sturgeon, liderul SNP, insistă ca Scoţia să organizeze un nou referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie, iar rezultatul scrutinului parlamentar britanic arată că scoţienii împărtăşesc această dorinţă. Scoţia a organizat în anul 2014 un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie. Peste 55% dintre scoţieni s-au pronunţat atunci împotriva independenţei. În contextul Brexit, rezultatul ar putea fi acum în favoarea independenţei.
Citeste si: Marea Britanie părăseşte UE. Ce se schimbă după Brexit, la miezul nopţii de vineri spre sâmbătă
Citeste si: Le fug oamenii din tara! De ce se muta britanicii in alte tari din Europa