În timp ce anumite ministere primesc fonduri semnificativ mai mari, altele se confruntă cu reduceri bugetare importante, ceea ce ar putea afecta proiectele aflate în desfășurare.
Ce ministere vor primi mai mulți bani
Printre ministerele care beneficiază de cele mai mari creșteri bugetare se numără Ministerul Energiei, cu un plus de 153% față de anul precedent. Această majorare are rolul de a sprijini tranziția către surse de energie regenerabilă și investițiile în infrastructura energetică.
De asemenea, Ministerul Sănătății înregistrează o creștere de 35%, asigurând fonduri pentru modernizarea spitalelor, achiziția de echipamente medicale și finanțarea programelor de sănătate publică. Transporturile primesc un buget mai mare cu 20%, având ca obiectiv continuarea lucrărilor la autostrăzi și modernizarea infrastructurii feroviare.
Bugetul Ministerului Muncii crește cu 16%, sumele fiind direcționate către plata pensiilor și implementarea unor proiecte destinate tinerilor. Cu toate acestea, indexarea pensiilor din septembrie rămâne incertă, întrucât statul nu ar dispune de fondurile necesare pentru această majorare. În schimb, guvernul a inclus în buget două miliarde de lei pentru acordarea unor ajutoare financiare pensionarilor cu venituri de până la 3.000 de lei, urmând ca detaliile privind modul de distribuire a acestora să fie stabilite în perioada următoare.
În ciuda creșterilor în unele domenii, alte ministere înregistrează reduceri semnificative ale bugetului. Ministerul Dezvoltării pierde 12% din fonduri, ceea ce ar putea afecta proiectele de infrastructură locală. Agricultura suferă o scădere de aproximativ 6%, iar Ministerul Culturii primește cu 1% mai puțini bani față de anul trecut.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Administrația Prezidențială, Senatul și Camera Deputaților se confruntă, de asemenea, cu reduceri de fonduri, în contextul unui plan mai amplu de eficientizare a cheltuielilor publice. Deja au fost anunțate eliminarea a 400 de posturi și reducerea unor beneficii, precum plata orelor suplimentare și a bonusurilor pentru angajați.
Unde se vor face concedieri masive în 2025
Reducerile bugetare afectează și cheltuielile de personal din sectorul public, care scad cu 5% în majoritatea instituțiilor, cu excepția domeniilor esențiale: Sănătate, Educație, Apărare și Ministerul de Interne. Sindicaliștii și-au exprimat nemulțumirea față de aceste măsuri, solicitând ca disponibilizările să înceapă cu posturile ocupate pe criterii politice. De asemenea, aceștia amenință cu sesizarea Comisiei Europene pentru nerespectarea legislației privind dialogul social.
„Atunci când vii într-o funcţie politică, ai dreptul ca pe funcţiile respective să-ţi aduci oamenii tăi, cu care faci treabă. Cu următoarea condiţie. Oamenii pe care-i aduci să vină cu contract pe perioadă determinată. Ţi-ai terminat mandatul, ai plecat împreună cu întreaga ta echipă. Nu-i laşi deghizaţi, ascunşi prin ministere, agenţii, consilii locale şi judeţene”, a transmis Dumitru Costin, preşedinte BNS, potrivit observatornews.ro.
Citește și: Indexarea pensiilor, amânată! Ce spune Guvernul despre suplimentul de 200 de lei
Chiar și cu aceste ajustări, specialiștii economici avertizează că ținta de deficit bugetar nu va fi respectată. Reforma fiscală, care ar trebui să aducă economii de peste 26 de miliarde de lei, este încă în faza de elaborare și urmează să fie implementată în prima jumătate a anului. Bugetul de stat pentru 2025 urmează să fie adoptat de Guvern sâmbătă, iar săptămâna viitoare va fi supus votului final în Parlament.
„Veniturile trebuie să crească cu aproape 25 la sută ca să ne încadrăm la deficitul asta de 7%. Înseamnă că trebuie să ne aşteptăm la nişte creşteri semnificative de taxe. Accize, TVA- care se colectează cel mai uşor. Astfel de creşteri sunt o mare bucurie pentru marii hoţi. Pentru că le creşte felia de furat”, a explicat Gabriel Biriş, analist fiscal, pentru sursa citată.