Bugetul pentru anul 2024 a fost lansat în dezbatere publică: Care sunt ministerele care vor avea parte de mai puțini bani

Cu o creștere economică estimată la 3,4%, bugetul României pentru anul 2024 reflectă direcții prioritare, acordând o atenție deosebită Casei Naționale de Pensii și Ministerului Educației. Află detalii despre alocările bugetare pentru diverse entități și unde au fost realizate economii în cadrul proiectului pus în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor.

A fost lansat în dezbatere publică bugetul pentru anul 2024

Potrivit mfinante.gov.ro, proiectul bugetului pe anul 2024, discutat în dezbatere publică, are la bază o estimare optimistă de creștere economică de 3,4%, depășind proiecțiile pentru anul curent.

Ministerul condus de către Marcel Boloș anticipează un Produs Intern Brut (PIB) de 1.733 miliarde de lei, echivalentul a 348,7 miliarde de euro. Veniturile estimate la bugetul de stat sunt de 586,1 miliarde de lei, iar cheltuielile ating 672,7 miliarde de lei, cu un deficit bugetar de 5% din PIB.

Schimbările proiectului de buget pentru anul 2024

Bugetul pe 2024 evidențiază ajustări semnificative față de anul precedent.

Deficitul bugetar a fost majorat la 5%, comparativ cu ținta inițială de 3%, în urma unor negocieri cu Comisia Europeană. Inflația este estimată la 6%, iar câștigul mediu salarial net la 4.733 lei. Mai multe schimbări majore vizează pensiile, cu o creștere de 13,8%, recalculare în septembrie și majorări ale salariilor în sectorul bugetar și în învățământ.

Alocări bugetare: focus pe educație și pensiile naționale

Conform proiectului de buget, alocările cele mai semnificative se îndreaptă către Casa Națională de Pensii, care primește 135,1 miliarde de lei, o creștere de 21% față de anul anterior. Ministerul Educației urmează îndeaproape, cu o alocare de 57,4 miliarde de lei, o creștere notabilă de 61%. Aceste majorări sunt rezultatul acordurilor pentru creșteri salariale convenite în anul precedent cu profesorii și personalul din învățământ.

Citește și: Angajații care vor primi 1.000 de lei primă de sărbători 2023: Cum își susțin marile companii angajații motivați

Ministerul Muncii primește 52,2 miliarde de lei, în scădere cu 5%, reflectând o ajustare în sectorul muncii. Alte domenii cheie precum Apărare, Transporturi, Interne și Agricultură beneficiază de alocări considerabile, subliniind importanța acestora pentru dezvoltarea țării. Totuși, au existat și domenii care au înregistrat reduceri bugetare, precum Ministerul Energiei, cu o scădere semnificativă de 63%.

Cum urmează să fie alocate sumele pentru ministere?

- Ministerul Afacerilor Externe – 1,32 miliarde de lei (+7%)

- Ministerul Dezvoltării – 12,6 miliarde lei (+54%)

- Ministerul Finanțelor – 9,94 miliarde lei (+38%)

- Ministerul Finanțelor, acțiuni generale – 65,8 miliarde de lei (+17%)

- Ministerul Justiției – 3 miliarde lei (+3%)

- Ministerul Apărării – 35,3 miliarde lei (0% creștere)

- Ministerul Afacerilor Interne – 27,37 miliarde de lei (+2%)

- Ministerul Muncii – 52,2 miliarde de lei (-5%)

- Ministerul Agriculturii – 25 miliarde de lei (+5%)

- Ministerul Mediului – 2,9 miliarde lei (+46%)

- Ministerul Transporturilor – 30 miliarde de lei (+27%)

- Ministerul Educației – 57,4 miliarde de lei (+61%)

- Ministerul Sănătății – 18,89 miliarde de lei (+44%)

- Ministerul Culturii – 1,37 miliarde de lei (+24%)

- Ministerul Economiei – 1,3 miliarde de lei (+105%)

- Ministerul Energiei – 3,43 miliarde de lei (-63%)

- Ministerul Public – 1,66 miliarde de lei (+10%)

- Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene – 8,6 miliarde de lei (-35%)

- Ministerul Cercetării – 3,1 miliarde de lei (+22%)

- Ministerul Familiei – 363,1 milioane (+22%)

Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta

- Secretariatul General al Guvernului – 4,3 miliarde de lei (+14%)

- Casa Națională de Pensii – 135,1 miliarde de lei (+21%)

- Casa Națională de Asigurări de Sănătate – 62,3 miliarde de lei (+5%)

- Administrația Prezidențială – 109,6 milioane de lei (+9%)

- Senat – 355 milioane lei (+27%)

- Camera Deputaților – 638 milioane de lei (+21%)

- Consiliul Legislativ – 14,69 milioane lei (+5%)

- Înalta Curte de Casație și Justiție – 2,88 miliarde de lei (+5%)

- Curtea Constituțională – 30,48 milioane lei (+6%)

Citește și: Anunț privind majorarea pensiilor militare în 2024: Se vor indexa sau nu în funcție de rata inflației?

- Agenția Națională de Integritate – 41,8 milioane de lei (+47%)

- Curtea de Conturi – 524,77 milioane lei (+38%)

- Consiliul Concurenței – 74,68 milioane lei (+6%)

- Avocatul Poporului – 24,84 milioane lei (+5%)

- Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității – 27,64 milioane lei (+8%)

- Consiliul Național al Audiovizualului – 17,2 milioane lei (+4%)

- Academia Română – 486,8 milioane de lei (+3%)

- Serviciul Român de Informații – 3,9 miliarde de lei (+8%)

- Serviciul de Informații Externe – 694,5 milioane de lei (+2%)

- Serviciul de Protecție și Pază – 353,4 milioane de lei (-28%)

- Serviciul de Telecomunicații Speciale – 1,47 miliarde de lei (+25%)

- Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară – 1,31 miliarde de lei (-9%)

- Societatea Română de Radiodifuziune – 436 milioane lei (+5%)

- TVR – 436 milioane lei (+5%)

- Consiliul Superior al Magistraturii – 236 milioane de lei (-7%)

- Autoritatea Electorală Permanentă – 399,6 milioane lei (+21%)

- Consiliul Economic și Social – 12,5 milioane lei (+5%)

- Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – 19,3 milioane lei (+4%)

Astfel, bugetul pe 2024 pentru România reflectă priorități bine definite, cu alocări semnificative pentru Casa Națională de Pensii și Educație. Aceste schimbări indică o preocupare pentru buna funcționare a sistemului de pensii și pentru dezvoltarea sistemului educațional. Cu toate acestea, există și ajustări care indică necesitatea gestionării eficiente a resurselor și adaptarea la cerințele economice în continuă schimbare. Așteptăm cu interes evoluția dezbaterilor publice și implementarea finală a bugetului pentru anul 2024