Calendar creștin-ortodox sâmbătă 2 iulie 2022. Potrivit calendarului creștin-ortodox pentru luna iulie, sâmbătă, 2 iulie 2022 este sărbătoare mare cu cruce neagră în calendar.
Biserica Ortodoxă îl prăznuiește sâmbătă pe cel mai iubit sfânt al Moldovei, Sfântul Ștefan cel Mare, marele domnitor care a fost canonizat în anul 1992 la inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române.
Clendar creștin-ortodox 2 iulie. Cruce neagră în calendar
Potrivit alendarului creștin-ortodox pentru luna iulie, sâmbătă, 2 iulie 2022 este sărbătoare mare, cu cruce neagră în calendar. Biserica Ortodoxă îl prăznuiește sâmbătă pe Sfântul Ștefan cel Mare, domnitor al Moldovei între ani anii 1457-1504 și cunoscut apărător al creștinătății.
Ștefan cel Mare a fost canonizat la inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, iar de atunci este prăznuit de creștini în fiecare an pe data de 2 iulie 2022, potrivit calendarului creștin-ortodox.
Calendar creștin: Sfântul Ștefan cel Mare
Ștefan al III-lea (n. 1438-1439, Borzești – d. 2 iulie 1504, Suceava), supranumit Ștefan cel Mare sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, Ștefan cel Mare și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.
Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar.
Pe plan intern și-a bazat regimul pe o nouă clasă conducătoare formată din oameni proveniți preponderent din mica boierime, ridicați la demnități pe baza meritelor militare, loialității față de domn sau a înrudirii apropiate cu acesta. De asemenea a sprijinit foarte mult dezvoltarea răzeșimii prin împroprietăriri colective ale obștilor de răzeși, în special în urma războaielor și bătăliilor purtate, fapt care i-a asigurat loialitatea acestei clase, liniștea socială în țară și forța umană pentru a avea o armată de masă -„oastea cea mare”.
Pe plan extern a reușit să ducă o politică realistă având două mari linii directoare: impunerea sau susținerea unor conducători favorabili în țările vecine mici – Țara Românească și Hanatul Crimeii – și o politică de alianțe care să nu permită nici uneia din marile țări vecine – Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei să obțină o poziție hegemonică față de Moldova. A încercat, fără succes, realizarea unui sistem de alianțe internaționale împotriva turcilor, trimițând soli la Papa de la Roma, Veneția, Ungaria, Polonia, Cehia și Persia.
Perioada domniei lui Ștefan cel Mare a constituit și în planul realizărilor de ordin cultural și spiritual momentul de apogeu al creației artistice din epoca medievală a Moldovei.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Citește și: Veste proastă pentru gospodinele care au centrală termică și stau la casă. Ce modificări se anunță?
Elementele de artă și civilizație păstrate din această perioadă reflectă posibilitățile tehnico-materiale existente, viziunea despre lume a omului medieval, precum și diferitele influențe externe, manifestate în special în domeniul arhitecturii.
Din creațiile artisitice care s-au păstrat, Ștefan se prezintă atât ca un tradiționalist, continuator al moștenirii bizantine, dar și ca un principe renascentist, animat de un puternic spirit înnoitor.
De ce a fost canonizat Ștefan Cel Mare
Ștefan cel Mare a fost canonizat la inițiativa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1992, iar de atunci este prăznuit de creștini în fiecare an pe data de 2 iulie 2022, potrivit calendarului creștin-ortodox.
În tomosul de canonizare se arată de ce Biserica Ortodoxă a luat decizia canonizării domitorului Ștefan cel Mare.
„Când se laudă dreptul se veselesc popoarele”, glăsuiește proorocul David. Dar lauda binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare ne produce nu numai bucurie duhovnicească, ci și îndemn puternic pentru grija mântuirii sufletești. Fiecare dintre dreptmăritorii creștini sunt datori să cinstească și să laude, după cuviință, pe cei ce au viețuit cu dreaptă credință și fapte bineplăcute lui Dumnezeu, pentru că lauda este plata virtuții și cel ce laudă virtutea laudă pe însuși Dumnezeu.
Prin asemenea fapte virtuoase a strălucit dreptcredinciosul Voievod Ștefan cel Mare, care a cârmuit Țara Moldovei 47 de ani, înarmat cu platoșa credinței în Dumnezeu, cu cea a postului și rugăciunii și cu multe fapte ale dragostei creștine închinate Bisericii și poporului său; a zidit un foarte mare număr de biserici și mânăstiri, înzestrându-le cu cele necesare sfintelor slujbe, ca un purtător de biruință a luptat cu prețul vieții sale până la jertfelnicie pentru apărarea hotarelor țării și a credinței strămoșești fiind numit apărător al creștinătății, a miluit pe săraci și a răsplătit pe luptătorii oșteni, a arătat îndurare și pe cei greșiți i-a îndreptat.
Rugăciunea Sf Ștefan Mare și Sfânt
Sfinte Ștefane Voievod, apărător al poporului român și grabnic folositor al tuturor creștinilor, ascultă rugăciunea pe care o înălțăm către tine, noi, nevrednicii. Cunoaștem îndrăznirea pe care ai dobândit-o prin multe osteneli către Bunul Dumnezeu, Care ți-a ascultat rugăciunile tale. Drept aceea, te rugăm să ne auzi și tu pe noi când cerem ajutorul tău.
Ocrotește bisericile și mănăstirile în pace, întărește credința slăbită de ispitele acestui veac, surpă eresurile, luminează ocârmuitorii, dă vitejie ostașilor, iar nouă tuturor luminează-ne calea mântuirii, ca împreună cu tine în locașurile cele cerești să ne bucurăm în vecii vecilor. Amin.
Surse: wikipedia.ro; doxologia.ro