Sfântul Macarie cel Mare, numit şi Egipteanul s-a născut şi a crescut pentru viaţa pustnicească.
Din fragedă copilărie îndeletnicindu-se cu fapta bună şi iubind viaţa virtuoasă şi împodobindu-se cu ea, a ajuns locaş dumnezeiesc al Duhului. A dobândit atâta răbdare în ostenelile lui pentru fapta bună, încât a primit puterea să gonească duhurile necurate. El avea deopotrivă şi darul înţelegerii; spunea mai dinainte ce avea să se întâmple şi era făcător de minuni.
Sfântul Macarie Alexandrinul a fost preot al aşezărilor călugăreşti numite Chilii.
Macarie Alexandrinul s-a născut la anul 293. A fost în tinerețe cofetar la Alexandria. La vârsta de 40 de ani, în anul 333 primește botezul și se decide să devină călugăr în deșertul Egiptului.
Merge la Antonie cel Mare, care îl tunde în monahism.După câțiva ani merge la Schetia și la Nitria. Ca și alți părinți din prima generație a Părinților pustiei, Macarie Alexandrinul avea mai multe chilii, patru, în locuri diferite din deșertul Egiptului: una la Nitria, una la Kellia („Chiliile”), una la Schetia și o alta « la sud-vest » („în Libia”, zice Paladie). Chiliile acestea erau diferite: „Unele din ele erau fără ferestre.
Citeste si: Arsenie Boca, jurnalul cutremurator al sfantului: "Aici sunt cei mai multi copii bolnavi de nervi"
Citeste si: Rugăciune zilnică. Ce să rostești zi de zi pentru bunăstare
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Cuviosul Marcu Efeseanul , cel numit și Eugenicul (sec. XV) Marcu Eugenicul a fost mitropolitul Efesului în vreme de grea încercare pentru Imperiul bizantin. La Sinoadele de la Ferrara (1438) și Florența (1439) mitropolitul a apărat Ortodoxia cu toate resursele de care dispunea.
Tot în această zi, pomenirea Sfintei Eufrasia.
Această muceniţă a fost din cetatea Nicomidiei şi a trăit pe vremea împăratului Maximian.
Era de neam vestit, fiind împodobită cu obiceiuri înţelepte şi bune. Deci, nevrând să jertfească demonilor, a fost bătută cumplit. Şi rămânând mai departe neînduplecată a fost dată unui bărbat barbar, să fie batjocorită. Dar ea l-a amăgit pe acesta zicându-i că, dacă nu o va necinsti, îi va da o doctorie care îl va feri de loviturile săbiilor şi de năvălirile vrăjmaşilor. Şi ca dovadă a tăriei acestei doctorii, i-a zis să-şi încerce sabia pe gâtul ei, care ar rămâne neatins de orice lovitură. Acest barbar crezând spuselor ei şi-a repezit cu putere sabia în această muceniţă, care-şi întinsese gâtul, şi aşa i-a tăiat capul.