Buna Vestire este o sarbatoare care ne aminteste de momentul in care Arhanghelul Gavriil i-a vestit Sfintei Fecioare ca-L va naste pe Fiul lui Dumnezeu.
Ziua de praznuire a variat de-a lungul timpului. A fost sarbatorita de unii pe 5 ianuarie, iar de altii pe 18 decembrie. Data de 25 martie a fost stabilita cel mai probabil in secolul al V lea, cand s-a hotarat ca Nasterea Domnului sa fie praznuita pe 25 decembrie.
Preafericitul Parinte Patriarh Daniel marturisea intr-o predica inchinata acestei sarbatori, ca “Buna Vestire este inceputul mantuirii noastre. Inceputul inomenirii Fiului lui Dumnezeu este si inceputul indumnezeirii omului. Unindu-se firea dumnezeiasca a Mantuitorului Iisus Hristos cu firea lui omeneasca, luata din Fecioara Maria prin lucrarea Duhului Sfant, se savarseste unirea omului cu Dumnezeu si prin aceasta se sfințeste si se indumnezeieste firea omeneasca, cand rosteste cuvintele: «Iata roaba Domnului.
Momentul zamislirii este acela cand Fecioara accepta cele spuse de inger. Coborarea Fiului lui Dumnezeu in pantecele Fecioarei este o taina de nepatruns pentru mintea omeneasca. Dorind sa mantuiasca neamul omenesc, Hristos S-a unit deplin cu acesta.
Citeste si: Rugăciune coronavirus. Patriarhul Daniel a transmis-o tuturor preoților
Ridicarea noastra din pacat a inceput cu raspunsul Maicii Domnului, care a consimtit in fata Arhanghelului Gavriil sa lucreze impreuna cu Dumnezeu la tamaduirea neamului omenesc, prin nasterea din pantecele ei a
Mantuitorului. Interesant e ca Maica Domnului nu s-a tulburat de vederea arhanghelului, ci de cuvantul vestit de acesta. Din acest motiv, Maica Domnului isi manifesta nedumerirea, intreband: „Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu stiu de barbat?” Cunoastea ca au mai fost zamisliri minunate, dar nu fara de samanta. Iar ingerul ii raspunde:„Duhul Sfant Se va pogori peste tine si puterea Celui Preainalt Te va umbri, iar Sfantul care Se va naste din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”. (Lc. 1, 34-35). Acestei vestiri, i-a urmat raspunsul: „Iata roaba Domnului”, cuvinte care pot fi auzite in fiecare Liturghie chiar inainte de rostirea de catre diacon a Sfintei Evanghelii: „Fie mie dupa cuvantul tau!"
Tradiția ne spune că în ziua Bunei Vestiri, oamenii nu au voie să se certe și să fie supărați unii pe alții, pentru că vor avea necazuri tot anul.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Potrivit traditiei, daca primul cantec al cucului era auzit pe stomacul gol, in spatele omului, era semn rau: „Cucu-n spate mi-a cantat/ si moartea m-a sagetat!”
Exista obiceiul ca in aceasta zi, sa se numere de cate ori cucul isi canta numele, numar care ar descoperi cati ani mai avem de trait. Flacaii si fetele il intrebau pe cuc cand se vor casatori: „Cucule voinicule/ Cati ani imi vei da/ pan’ m-oi insura (marita)?” Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte, cucul sa cante, cantecul sau echivala cu un an de astepare. Dimpotriva, daca el tacea, tacerea sa era semn ca avem de-a face cu o casatorie grabnica.
De Blagoveștenie se mănâncă pește, pentru a fi tot anul “ca peștele în apă”;
În ziua de Buna Vestire, pescarii nu au voie să arunce mămăligă în apă, pentru că vor muri toți peștii din apa respectivă;
Gospodinele nu au voie ca, în ziua de Blagoveștenie, să pună ouă sub cloșcă, fiindcă puii vor ieși cu două capete și cu patru picioare;
La o așa zi mare, cum e ziua Bunei Vestiri, e bine să punem pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care ne vor veghea tot restul anului, etc.
O superstiție foarte cunoscută în popor, ne îndeamnă să credem că așa cum va fi vremea în ziua de Blagoveștenie, așa va fi și de Paște.
La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit.
