Ce pretenții ridică Austria pentru a combate migrația ilegală. Karl Nehammer merge în Consiliul European cu cinci condiții

Autor: Cristina Mocanu

Karl Nehammer, cancelarul Austriei

Sursa: Shutterstock

Problema migrației va fi pusă pe masa Consiliului European de către cancelarul austriac Karl Nehammer.

Cancelarul austriac Karl Nehammer vine la Consiliul European cu o serie de condiții legate de migrația ilegală.

Ce dezbateri vor avea loc în Consiliul European. Klaus Iohannis pune pe masă tema aderării României la Schengen

Veto-ul Austriei împotriva aderării României şi Bulgariei la spațiul Schengen a crescut presiunea asupra Comisiei Europene pentru a lua măsuri mai ferme împotriva migrației ilegale, iar în aceste condiții, cancelarul Karl Nehammer va veni la summit-ul UE din această săptămână cu cinci condiții referitoare la azil, iar una dintre propunerile sale ar fi construirea unui gard la granița

dintre Bulgaria şi Turcia.  

Citește și: Klaus Iohannis, despre votul Austriei împotriva României: „Votul privind Schengen m-a supărat, dar sunt hotărât să duc lucrurile mai departe”

Președintele României, Klaus Iohannis, urmează să participe joi, 15 decembrie, la ședința Consiliului European, în cadrul căreia va ridica subiectul aderării României la Spațiul Schengen. „Sunt teme pe care eu le voi ridica – tema Schengen. Săptămâna trecută, miniștrii de Interne în Consiliul JAI nu au reușit să aprope intrarea României în Schengen. Se pune problema cum continuăm. Noi românii vrem să fim parte din Schengen, e obiectiv principal pentru mine ca președinte”, a declarat miercuri șeful statului. 

Întrebat dacă România va căuta o decuplare de Bulgaria în cazul Schengen, președintele Klaus Iohannis a declarat că se caută varianta ca cele două țări să adere împreună. Acesta a precizat că: “Nu vreau să fac predicții legate de un calendar. Dar aceste solicitări către Comisie nu sunt noi, ele au apărut înainte de Consiliul JAI, noi am știut de ele, Comisia a venit în 6 decembrie cu un plan nou pentru ruta balcanică. Pe acest plan se mai poate lucra, dar Comisia lucrează deja pentru aceste soluții. Poate nu este senzațional, dar România nu e parte a unei probleme, ci parte a unei soluții. Noi avem tot interesul să rezolvăm problemele. Însă, dincolo de explicații, trebuie să fie clar pentru toată lumea: Schengen e una, migrația e alta.”

Veto-ul Austriei pentru Schengen a stârnit o serie de proteste la București în timp ce ministrul român de interne Lucian Bode l-a acuzat în mod deschis pe omologul său austriac Gerhard Karner că nu şi-a respectat cuvântul dat. Acesta a lansat o scrisoare la adresa ministrului de Interne al Austriei, pe pagina sa de Facebook, spunând astfel: “Domnule ministru, Mărturisesc că speram să vă scriu această scrisoare în același spirit în care am scris omologilor mei din celelalte state membre UE, omologii mei și ai dumneavoastră, cei care au asigurat un demers corect și onest față de procesul aderării României

la spațiul Schengen, cei care au efectuat analize temeinice, dar juste, cei care au înțeles că avem datoria de a ne îndeplini misiunea față de structurile pe care le reprezentăm, față de statele în a căror slujbă suntem și față de Uniunea Europeană, căreia cu toții îi aparținem și în ale cărei valori credem. Vă scriu însă, din păcate, pentru a-mi exprima profunda indignare față de votul dumneavoastră din Consiliul JAI, împotriva aderării României la spațiul Schengen, asta după ce pe 23 noiembrie la Viena, în prezența colegilor noștri, îmi dădeați asigurări că sunteți ‘un prieten al României’, iar poziția dumneavoastră
nu este împotriva României ci împotriva unui sistem nefuncțional care nu trebuie extins cu niciun stat".

 

Condițiile propuse de Austria legate de migrația ilegală

Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Cancelarul austriac Karl Nehammer va cere o serie de condiții în Consiliul European, în ceea ce privește migrația ilegală. Acesta își dorește ca Guvernul federal austriac să obțină mai mulți bani de la UE. De aceea el propune următoarele condiții:

- Comisia Europeană ar trebui să plătească pentru operațiunile din străinătate ale poliției naționale care servesc la combaterea migrației ilegale.

- Comisia ar trebui să sprijine din ce în ce mai mult țările de la frontierele externe în ceea ce privește protecția frontierelor, în special cu mijloace financiare pentru viitoare proiecte de infrastructură, prin construirea de garduri la frontiera dintre Bulgaria şi Turcia (o idee cu care a cochetat încă de acum mulți ani şi guvernul de la Sofia – n.r.).

Citește și: 2023, anul intrării României în Schengen? Ce șanse are România să facă parte din spațiul european fără frontiere

- Comisia Europeană ar trebui să instituie şi să finanțeze un proiect pilot pentru proceduri rapide de azil la frontiera externă a UE, propune Austria.

- Viena ar vrea, de asemenea, ca procedurile de azil să fie posibile în țări terțe sigure (repartizarea solicitanților de azil – n.r.) – un model pe care Danemarca şi Marea Britanie, de exemplu, îl urmează.

- Austria vrea să fie mai ușor de revocat statutul de protecție al persoanelor care au comis infracțiuni.

Austria a anunțat deja o operațiune comună cu poliția din Ungaria, „Operațiunea Fox”, pentru a-i împiedica pe imigranții ilegali să ajungă în Austria.

Sursă: financialintelligence.ro