Când are loc Dragobetele, varianta românească a Valentine's Day

Autor: Raluca Ionita
Actualizat: 14 feb 2021, 10:42

Dragobetele reprezintă varianta românească a Valentine's Day, sărbătoarea iubirii, pe care am împrumutat-o de la americani. Ziua Îndrăgostiților la români este plină de tradiții și obiceiuri, transmise din generație în generație.

Ciar dacă de câțiva ani buni și românii au adoptat Valentine's Day, să nu uităm că și noi avem o sărbătoare a iubirii. În trecut, Dragobetele reprezenta o zi plină de semnificații.

Dragobetele sau cum să iubim românește

În fiecare an, pe data de 24 februarie, românii sărbătoresc Dragobetele. Aceasta reprezintă Ziua Îndrăgostiților, în varianta mioritică.

Deși este o sărbătoare care s-a păstrat de veacuri în cultura românească, în ultimii ani Dragobetele au început să piardă teren în fața mult mai comercialei sărbători a iubirii de la americani, Valentine's Day,

care este pe 14 februarie.

Pentru români, Dragobetele reprezintă și începutul primaverii. În credința populară, Dragobetele era o ființă mitologică, a cărei mamă era baba Dochia.

Acest personaj era o întruchipare a iubirii, așa cum zeul Cupidon sau zeul Eros erau pentru latini, respectiv pentru greci. Dragobete era un flăcău chipeș și iubăreț, care își petrecea majoritatea timpului hoinărind prin păduri.

A fost aleasă ziua de 24 februarie pentru această sărbătoare, pentru că oamenii credeau că aceasta este data la care urșii părăsesc bârlogul și ies din hibernare, iar păsările încep să

se împerecheze.

De aceea, este considerată o sărbătoare a iubirii și a unui nou început promițător și pentru tinerii îndrăgostiți.
În funcție de zonele țării, Dragobetele are mai multe denumiri: ”Cap de primăvară”, ”Sântion de primăvară”, ”Ioan Dragobete”, ”Drăgostiţele”, ”Năvalnicul”, ”Logodna sau însoţitul paserilor”.

Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

Tradiții și obiceiuri de Dragobete

Chiar dacă acum tinerii au îmbrățișat sărbătoarea americană a iubirii, mai sunt zone în România în care Dragobetele reprezintă o zi specială, încărcată de tradiții.

La sate, pe 24 februarie se fac petreceri, pentru a sărbători iubirea. Tinerii cântă și strigă în gura mare: "Dragobetele sărută fetele!"

Se spune că cei care se întâlnesc de Dragobete se vor iubi tot anul, iar tinerii care se logodesc în această zi vor avea o căsnicie fericită.

În alte regiuni ale țării, fetele care nu sunt măritate strâng apa din zăpada care nu s-a topit și o păstrează, ca să se spele cu ea. Se crede că această apă are puteri magice, pentru că este apa zânelor, iar femeile care o folosesc devin mai frumoase și mai iubitoare.

În Mehedinți, de exemplu, există un alt obicei de Dragobete. Fetele nemăritate sunt alergate de flăcăi.

Fiecare băiat încearcă să prindă fata care îi este dragă.

Dacă o prinde, iar fata are aceleași sentimente, cei doi tineri trebuie să se sărute de față cu toți ceilalți. Așa își anunță iubirea și logodna neoficială, care va dura tot anul.

Nu este bine să plângeți sau să fiți triști de Dragobete, pentru că așa veți fi tot anul. La țară, oamenii nu trebuie să lucreze în gospodărie, pentru că vor fi pedepsiți de Dragobete.

În schimb, femeile trebuie să facă ordine și curățenie în casă, pentru a fi iubite de soți. De asemenea, este bine ca femeile să planteze busuioc de Dragobete, pentru că acesta ar avea puteri miraculoase. Mai întâi se plantează în răsădnițe, iar în ziua de Sfântul Gheorghe, pe 23 aprilie, busuiocul va fi mutat în grădină.