Pe ce dată ar loc echinocțiul de primăvară?
Echinocțiul de primăvară reprezintă un moment important din an, marcat încă din antichitate prin numeroase ritualuri și tradiții. Acest moment marchează sosirea primăverii astronomice în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică începe toamna astronomică.
În acest an echinocțiul de primăvară are loc pe data de 20 marie și cade într-o zi de luni. Aceasta este data în care se spune că ziua este egală cu noaptea, datorită faptului că Soarele, în mișcarea sa aparentă pe cer, se află exact pe ecuatorul ceresc.
De obicei, echinocțiul de primăvară cade în fiecare an pe 19, 20 sau 21 martie. Echinocțiul are loc în același moment în întreaga lume, chiar dacă după un fus orar diferit.
Citește și: Când se schimbă ora în 2023? Vom dormi mai puțin începând cu această dată
Ce reprezintă echinocțiul de primăvară?
Echinocțiul are loc de două ori pe an. Prima dată are loc atunci când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească sudică în cea nordică, în jurul datei de 21 martie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera nordică și echinocțiul de toamnă în cea sudică.
Acest punct de intersecție a eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul vernal. Punctul vernal este folosit pentru definirea coordonatelor astronomice ecuatoriale. Din cauza faptului că punctul se deplasează pe ecliptică, coordonatele se definesc pentru poziția punctului într-un anumit an, de exemplu 1950,0 sau 2000,0.Iar, cel de al doilea echinocțiu al anului este momentul când Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera cerească nordică în cea sudică, în jurul datei de 23 septembrie, reprezentând echinocțiul de primăvară în emisfera sudică și echinocțiul de toamnă în emisfera nordică.
Punctul de intersecție din acest moment al eclipticii cu ecuatorul ceresc se numește punctul autumnal.Cuvântul echinocțiu provine din limba latină care înseamnă egal cu noaptea.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Durata zilei (luminată de soare) va continua să crească, iar cea a nopții să scadă, până la data de 21 iunie, când se va încheia primăvara astronomică, odată cu solstițiul de vară.
Tradiții de echinocțiu de primăvară
Această zi aduce cu ea o serie de tradiții și obiceiuri pe care românii le păstrează și le respectă în fiecare an. Din cele mai vechi timpuri, se crede că Echinocțiul de primăvară întărește puterea Soarelui, iar lumina pe care acesta o oferă face ca totul să crească și să înflorească.
De pe vremea dacilor se crede că Soarele ar fi, de fapt, o zeitate, iar acest lucru face ca sărbătoarea să fie una a învierii, purificării și a luminii.
Pe timpuri, Echinocțiul de primăvară era asociat cu momentul în care fertilitatea pământului crește cel mai mult. Oamenii aveau multe tradiții și obiceiuri pe care le respectau când avea loc acest eveniment. Se crede că la Șinca Veche, dacii aveau un lăcaș de cult, situat într-o grotă, unde făceau dansuri ritualice. După ce s-a trecut la creștinism, ritualurile s-au modificat și au căpătat o altă însemnătate.
În același timp cu Echinocțiul de primăvară, începe și un nou an agrar, iar la sate copiii bat pământul cu bețe pentru a alunga frigul și rostesc: „Intră frig şi ieși căldură/Să se facă vreme bună/Pe la noi pe bătătură”.
De asemenea, tot atunci, se mai sărbătorește și pornirea plugului, moment important în aproape toate culturile din lume, indiferent de religie.
Un alt obicei din strămoși îl reprezintă aprinderea focurilor cu scopul de a alunga iarna și de a renaște prin căldură spiritul de primăvară. În creștinismul românesc, obiceiul a fost asemănat cu Focurile Sfinților.
Sursă: digi24.ro
