Când începe postul Paștelui în 2021 și cât timp durează! Calendar ortodox 2021 pentru toti crestinii

Autor: Madalina Maftei
Actualizat: 09 mar 2021, 11:35
Când începe Postul Paştelui in 2021 la creştini

În anul 2021, Paştele ortodox pică pe 2 mai, în timp ce Paştele catolic pică pe 4 aprilie 2021.

Data la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine de două fenomene naturale, echinocţiul de primăvară şi luna plină.

Biserica ortodoxă foloseşte calendarul iulian, pe stil vechi, iar cea Catolică, calendarul gregorian.

Când începe postul Paştelui în 2021 şi cât durează

Postul Sfintelor Paşti în acest an va fi în perioada 15 martie- 01 mai. Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă şi săpămâna patimilor.

Lăsatul secului de carne pentru Postul Mare al Paştelui 2021

Lăsatul secului de carne începe marţi, 16 februarie. Sintagma "lăsatul secului", este înţeleasă ca fiind  sinonimă cu uscat, de post, fără grăsime.

În zonele rurale, înainte de intrarea în Postul Paştelui, se obişnuia să se organizeze petreceri, oamenii mâncând pe săturate din mâncărurile, de care nu se mai puteau atinge în post.

În săptămâna lăsatului sec de carne, între 16-22 februarie, nu se organizează nunţi, botezuri sau alte petreceri.

Citeste si: Cum prepari cele mai gustoase sarmale pentru masa de Craciun! 10 retete de sarmale pe care le poti pregati pentru sarbatorile de iarna!

Lăsatul secului de brânză pentru Postul Mare al Paştelui 2021

Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?

Citește și: Bogdan și Gagea, discuție în grădina casei. Motivul pentru care Gagea nu a putut merge spre o altă fată. „Adevărul o să iasă la suprafață!”

La o săptâmână, pe 22 februarie, este şi lăsatul secului de lactate, astfel, în Postul Paştelui nu se consumă brânză şi lapte. Mai mult, se spune că nu este bine să se facă petreceri, fapte rele sau să vorbeşti de rău o persoană.

Ce este interzis în Postul Mare al Paştelui

 Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei. 

 Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească. 

 De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.

Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.

În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.

În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune. 

De ce se ţinea post în trecut

În trecut se postea pentru că reprezenta pregătirea catehumenilor, persoane adulte care urmau să fie botezate în ziua de Paşte şi să intre în biserică.

În zilele noastre, Postul Paştelui a devenit ceva firesc, fiind o perioadă de pregătire spirituală pentru creştinii care sărbătorec Învierea Domnului.

Citeste si: Cum prepari cel mai bun cozonac pentru sărbătorile de iarnă? Este cea mai simplă rețetă!