Data la care creştinii sărbătoresc Paştele ţine de două fenomene naturale, echinocţiul de primăvară şi luna plină.
Biserica ortodoxă foloseşte calendarul iulian, pe stil vechi, iar cea Catolică, calendarul gregorian.
Când începe postul Paştelui în 2021 şi cât durează
Postul Sfintelor Paşti în acest an va fi în perioada 15 martie- 01 mai. Creştinii numesc acest post şi Postul Mare, care durează 40 de zile, la care se adaugă şi săpămâna patimilor.
Lăsatul secului de carne pentru Postul Mare al Paştelui 2021
Lăsatul secului de carne începe marţi, 16 februarie. Sintagma "lăsatul secului", este înţeleasă ca fiind sinonimă cu uscat, de post, fără grăsime.
În zonele rurale, înainte de intrarea în Postul Paştelui, se obişnuia să se organizeze petreceri, oamenii mâncând pe săturate din mâncărurile, de care nu se mai puteau atinge în post.
În săptămâna lăsatului sec de carne, între 16-22 februarie, nu se organizează nunţi, botezuri sau alte petreceri.
Lăsatul secului de brânză pentru Postul Mare al Paştelui 2021
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
La o săptâmână, pe 22 februarie, este şi lăsatul secului de lactate, astfel, în Postul Paştelui nu se consumă brânză şi lapte. Mai mult, se spune că nu este bine să se facă petreceri, fapte rele sau să vorbeşti de rău o persoană.
Ce este interzis în Postul Mare al Paştelui
Postul Mare al Paştelui se referă la postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Mântuitorul Iisus Hristos, înainte de a începe propăvăduirea Evangheliei.
Postul Mare este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.
În Postul Paştelui credincioşii se abţin de la anumite alimente, precum carne, ouă, pește, brânză, lapte. Credincioşii, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească.
De asemenea, în Postul Paştelui este recomandat să nu se consume untdelemn, iar fumatul şi alcoolul nu sunt permise.
Pe parcursul întregului post există așa-numitele dezlegări la pește, când cei care postesc au voie să consume mâncăruri din pește. Zilele când au loc dezlegările la pește sunt de Praznicul Bunei Vestiri, pe data de 25 martie și de Florii, în duminica dinaintea Paștelui.
Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni.
În Săptămâna Mare se mănâncă doar seara, pâine şi se bea apă şi în Vinerea Mare se ţine post negru.
În Postul Mare creștinii trebuie să dea dovadă de o grijă spirituală sporită, prin renunțarea la alimentele de proveniență animalică. Mai mult, aceștia trebuie să se inalte sufleteste prin rugaciune alaturi de fapte bune.
De ce se ţinea post în trecut
În trecut se postea pentru că reprezenta pregătirea catehumenilor, persoane adulte care urmau să fie botezate în ziua de Paşte şi să intre în biserică.
În zilele noastre, Postul Paştelui a devenit ceva firesc, fiind o perioadă de pregătire spirituală pentru creştinii care sărbătorec Învierea Domnului.
Citeste si: Cum prepari cel mai bun cozonac pentru sărbătorile de iarnă? Este cea mai simplă rețetă!
