Pe 30 octombrie 1938, milioane de americani au trăit momente de panică din cauza unei emisiuni radiofonice excepționale. Orson Welles a pus în scenă o adaptare a romanului Războiul lumilor de H.G. Wells, iar modul realist în care a fost transmisă a dus la isterie în rândul populației. Mulți ascultători au fost convinși că Statele Unite sunt atacate de extratereștri, ceea ce a transformat acest moment într-una dintre cele mai mari farse din istorie.
Cine a fost Orson Welles
Orson Welles (1915-1985) este considerat unul dintre cei mai importanți regizori, scenariști și actori din istoria cinematografiei și a radiodifuziunii. Capodopera sa, Citizen Kane (1941), este adesea considerată cel mai mare film realizat vreodată. Însă înainte de a revoluționa cinematografia, Welles a demonstrat puterea teatrului radiofonic, reușind să creeze o iluzie colectivă prin tehnici dramatice inovatoare.
Citește și: Mesaje haioase de 1 aprilie 2025: Cele mai amuzante sms-uri de Ziua Păcălelilor
Punerea în scenă a Războiului lumilor, cea mai mare farsă globală
În anii '30, radioul era principalul mijloc de informare și divertisment. Pe 30 octombrie 1938, la postul de radio CBS, Welles a realizat o adaptare unică a romanului Războiul lumilor. Structura emisiunii a fost inspirată de formatul buletinelor de știri, ceea ce a contribuit la confuzia ascultătorilor.
Programul a început cu muzică obișnuită, întreruptă brusc de o „știre de ultimă oră” care anunța explozii pe Marte.
Câteva minute mai târziu, un alt anunț relata că un obiect misterios a aterizat într-un câmp din New Jersey. Emisiunea a continuat cu relatări alarmante despre presupusa invazie extraterestră, folosind efecte sonore realiste și voci dramatice, ceea ce a dus la reacții de panică în rândul ascultătorilor.În acea noapte, telefoanele poliției au fost asaltate de apeluri ale cetățenilor îngroziți. Unii susțineau că văd lumini bizare pe cer, alții că simt mirosuri ciudate sau că aud zgomote neobișnuite.
Au existat relatări despre familii care și-au părăsit casele pentru a scăpa de invazie, iar unele persoane chiar au suferit atacuri de panică.Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Totuși, ulterior s-a sugerat că amploarea isteriei a fost exagerată de presa scrisă. Ziarele au folosit acest incident pentru a discredita radioul, care devenea un rival periculos în domeniul informării publicului. Studiile ulterioare au arătat că doar un număr redus de persoane a fost cu adevărat indus în eroare, dar impactul mediatic a transformat acest moment într-un simbol al puterii mass-mediei.
Citește și: De ce se sărbătorește pe 1 aprilie Ziua Păcălelilor
Astfel, farsa radiofonică a lui Orson Welles din 1938 este un exemplu fascinant al influenței mass-mediei asupra percepției colective. Chiar dacă amploarea panicii a fost poate exagerată, evenimentul demonstrează cât de ușor poate fi manipulată realitatea prin tehnici de storytelling bine gândite. Astăzi, acest episod rămâne un studiu de caz esențial despre fake news și impactul media asupra societății.
Orson Welles nu și-a dorit să creeze isterie, ci doar să realizeze o adaptare autentică a unui roman SF celebru. Însă efectul său a fost atât de puternic încât rămâne, până în prezent, una dintre cele mai celebre farse din istorie.
