Cel mai mare pește capturat vreodată în apele României a stârnit admirație și uimire datorită dimensiunilor sale impresionante, ajungând până la o tonă și măsurând aproape 9 metri. Această specie, rară și valoroasă, este cunoscută pentru longevitatea sa remarcabilă și pentru migrațiile spectaculoase în căutarea locurilor de reproducere. De-a lungul secolelor, povestirile despre capturarea acestor giganți au devenit parte din tradiția pescărească românească. Iată despre ce pește este vorba:
Care este cel mai mare pește prin în România?
Cel mai mare pește prins vreodată în apele României este morunul (Huso huso), o specie impresionantă de sturion care poate ajunge la dimensiuni colosale. Conform relatărilor din pescuitul românesc, un exemplar a atins greutatea de aproximativ o tonă, cu un cap care cântărea peste 143 de kilograme. Potrivit ro.wikipedia.org, unii moruni pot atinge chiar și 9 metri lungime.
Morunul este un pește bentonic și anadrom, ceea ce înseamnă că își petrece o parte din viață în apele sărate ale mărilor, precum Marea Neagră, dar migrează în râurile mari, inclusiv Dunărea, pentru a se reproduce. Este cel mai mare sturion prezent în apele românești, ajungând de obicei la lungimi de 1-3 metri și greutăți de 100-150 kg. Însă au fost pescuite și exemplare mult mai mari, de peste 500-900 kg.
Cel mai mare exemplar documentat în România a fost capturat în 1890, în brațul Sfântul Gheorghe al Dunării, cântărind 888 kg. Acest morun avea 600 kg de carne, 127 kg de icre și 143 kg capul. La vârsta de 75 de ani, un morun poate ajunge la o greutate de peste 1.000 kg și la o lungime de peste 4 metri.Din punct de vedere al morfologiei, morunul are un corp masiv și alungit, acoperit cu cinci rânduri longitudinale de plăci osoase.
Culoarea sa variază de la gri închis pe spate până la alb pe partea ventrală. Capul său este relativ mic, iar gura semilunară și amplasată inferior, este flancată de patru mustăți turtite lateral. De-a lungul timpului, botul acestui sturion devine mai scurt și mai turtit, în special la exemplarele bătrâne. Gura sa largă nu este orientată spre lateral, ca la alți sturioni, ci spre față.Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
Cu ce se hrănește morunul?
Morunul este un prădător carnivor și se hrănește în principal cu pești mici precum scrumbiile și guvizii, dar și cu crustacee și larve de insecte. Are o longevitate extraordinară, putând trăi până la 100 de ani. În apele Dunării, el migrează pentru reproducere în lunile aprilie-iunie, depunându-și icrele la adâncimi de 8-20 de metri, pe funduri de pietriș sau argilă. În mare, acest pește trăiește la adâncimi de 50-100 metri, iar în timpul iernii coboară și mai adânc, până la 180 de metri, unde intră într-o stare aproape de letargie.
Morunul este o specie pe cale de dispariție, mai ales în România și este inclus pe lista speciilor amenințate a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), clasificată ca fiind critic amenințată. Unul dintre principalele motive pentru declinul său este pierderea habitatelor de reproducere din cauza barajelor construite pe Dunăre, în special la Porțile de Fier, care au împiedicat accesul morunilor spre zonele tradiționale de depunere a icrelor. Cu toate acestea, specia continuă să fie de mare valoare economică datorită cărnii sale gustoase și a icrelor negre, o delicatesă cunoscută sub numele de caviar.
Citește și: Leguma banală din România, vedetă pe piețele internaționale. Prețul ajunge până la 8 lei pe Kilogram
Distribuția morunului se întinde în bazinul aralo-ponto-caspic, cu prezență în Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Azov. Deși în trecut acești pești migrau de-a lungul Dunării până în Austria și Germania, astăzi se limitează în principal la secțiunea inferioară a fluviului.
Deși populația de morun din apele României este în declin, capturarea unui astfel de gigant rămâne o amintire vie în cultura pescărească românească, fiind un simbol al bogăției și diversității ecosistemului din Marea Neagră și Dunăre.
