Învățământul din România nu traversează o perioadă prea bună. Și nu ne referim la situația creată de pandemia de coronavirus. Din păcate, foarte mulți elevi ajung să renunțe la școală, din diferite motive. Abandonul școlar duce, ulterior, la șomaj și sărăcie, ceea ce înseamnă automat și probleme de sănătate.
Abandonul școlar în România, o problemă greu de gestionat
Situația abandonului școlar în România anului 2021 este una critică.
Dar ce înseamnă, de fapt, abandonul școlar? Acesta reprezintă diferența dintre numărul de elevi care se înscriu la școală la începutul unui an și numărul elevilor care se mai află în evidență la finalul respectivului an școlar.
Din cauză că renunță la școală mult prea devreme, acei elevi vor fi mai târziu în șomaj, vor avea probleme financiare și implicit vor suferi și de anumite boli. Există mai multe motive pentru care copiii abandonează studiile. De exemplu, unii dintre ei provin din familii cu anumite probleme, financiare sau personale, și nu mai au cum să fie ținuți în școală de părinți.
Și sistemul de învățământ contribuie la abandonul școlar, mai ales în zonele rurale, unde copiii întâmpină mari dificultăți în a ajunge la școală. Nu mai vorbim de situația actuală, când orele se țin online, iar la țară există foarte mulți copii care nu au nici acces la internet, dar nici tablete, pentru a putea participa la clase.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
”Reducerea cu numai un punct procentual a ratei europene medii de părăsire timpurie a şcolii ar permite economiei europene să dispună în fiecare an de aproape o jumătate de milion de tineri lucrători calificaţi”, au precizat cei din Comisia Europeană.
Transilvania, zona cu cel mai mare abandon școlar
În ceea ce privește împărțirea pe regiuni a abandonului școlar din România, Transilvania stă cel mai rău, cu o rată de 5.2%
În București și în zona Ilfov situația este mai bună. Aici avem cel mai mare număr de elevi înscriși la școală, iar cei care renunță la studii reprezintă un procent de doar 2%. Vestea și mai bună este că în 2016 numărul celor care abandonau școala era dublu.
“În vreme ce persoanele din orașele mari au o rată a parăsirii școlii de două ori mai mică decât media europeană (4.2% față de 9.8%), persoanele din mediul rural au o rată de peste două ori mai mare decât media europeană (25.4% față de 11%) și de șase ori mai mare decât cea a persoanelor din mediul urban (25.4% față de 4,2%)”, a transmis FES România.
Anul acesta, numărul elevilor din mediul rural nu a fost mult inferior celui din mediul urban. Astfel, la Evaluarea Națională au participat în proporție de 41% copii care au terminat clasa a VIII-a în școlile de la sate. Dacă luăm în calcul faptul că în mediul rural, numărul liceelor este de 5 ori mai mic față de situația de la orașe, este oarecum normal să ne gândim că elevii de la sate au șanse mult mai mici să-și continue studiile.
