Succesiunea reprezintă, de fapt, o procedură prin care se stabilește cine este moștenitorul sau cine sunt moștenitorii unei persoane care a decedat. Acest act se face la notar și bineînțeles că presupune și anumite taxe.
Taxa de succesiune: cât costă și ce presupune
În momentul în care o persoană moare, bunurile pe care le-a dobândit în timpul vieții, fie că vorbim despre bani sau despre locuințe, vor rămâne, conform legii, moștenitorilor săi.
Moștenitorii pot fi, în funcție de caz, copii, soți sau chiar alte rude. Pentru a intra în posesia acestor bunuri, cei care au dreptul legal la moștenire trebuie să meargă la notar, în decursul unui an de la decesul persoanei în cauză, pentru a face succesiunea.
Este important de știut că moștenirea se împarte în funcție de gradele de rudenie.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
În cazul în care există un singur moștenitor, taxa de succesiune ca fi achitată integral de către acesta. Această taxă este diferită, în funcție de valoarea totală a bunurilor care vor fi moștenite.
În cazul în care este vorba despre locuințe, trebuie să știți că valoarea taxei se va calcula conform Grilei Notariale. Deși nu vorbim despre costuri fixe, o astfel de taxă de succesiune va costa cel puțin 500 de lei.
La această sumă se va adăuga și costul certificatului de moștenitor, aproximativ 300 de lei+TVA.Ce impozit se plătește la stat, în cazul moștenirilor
Un alt aspect important de menționat este acela că, în cazul în care moștenitorii fac succesiunea în cel mult 2 ani de la deces, nu vor plăti niciun impozit la stat.
Dacă trec acești doi ani, iar succesiunea nu va fi gata, se va plăti un impozit de 1% din valoarea totală a bunurilor moștenite.
Pentru a putea intra în posesia moștenirii, trebuie să prezentați și anumite acte. Iată care sunt acestea:
- o cerere tip, prin care veți cere moștenirea care vi se cuvine, conform legii
- certificatul de deces, în original, al persoanei pentru care se face succesiunea
- certificatul de atestare fiscală, care să arate că persoana decedată nu are datorii la bugetul local sau la bugetul de stat
- certificatul de naștere și de căsătorie pentru soțul supraviețuitor, acolo unde este cazul
- certificatul de naștere și de căsătorie, dar și actul de identitate al fiecărui moștenitor
- actele de proprietate pentru bunurile lăsate moștenire
- testamentul, acolo unde este cazul
În cazul în care persoana care a decedat a lăsat un testament, atunci toate bunurile sale se vor împărți conform acestuia. În caz contrar, bunurile vor ajunge la moștenitorii legali. Haideți să vedem ce înseamnă, de fapt, moștenitorii legali:
- clasa I reprezintă soțul sau soția care este în viață, copiii persoanei decedate, nepoții și tot așa
- clasa a II-a și a III-a înseamnă părinții, bunicii, străbunicii și așa mai departe
- în clasa a IV-a intră toate persoanele până la gradul al patrulea de rudenie, adică unchi, mătuși, veri primari
De menționat este faptul că în cazul în care rudele de gradul I nu renunță la moștenire, acestea vor primi toate bunurile. Celelalte rude nu au dreptul legal la moștenire.
De asemenea, atunci când există un soț sau o soție care a supraviețuit, fiecare clasă de moștenitori este obligată să împartă bunurile cu persoana văduvă.
