Produsele bio atrag tot mai mulți cumpărători, chiar dacă prețurile sunt mai mari față de cele naturale, însă puțini știu care este adevărata însemnătate a acestui termen alăturat alimentelor din magazine.
Citește și: Cât a ajuns să coste 1 kilogram de zahăr alb în magazinele din România?
Ce înseamnă termenul „bio” de pe etichetele alimentelor
Mai multe produse din magazinele din România au pe etichetele lor termenul bio, iar acest lucru înseamnă că aceste alimente sunt cultivate fără OMG-uri, pesticide sintetice sau îngrășăminte pe bază de petrol sau nămol de epurare. Și produsele din carne pot avea această etichetă, iar acest lucru presupune ca animalelor să nu li se administreze hormoni de creștere, antibiotice și subproduse de origine animală, dar și să fie lăsate în aer liber pentru a se deplasa.
Produsele bio au diferite beneficii, fiind cea mai bună sursă de a cunoaște exact vitaminele, mineralele și nutrienții pe care îi consumați, deoarece adesea alimentele pot conține substanțe chimice, pesticide sau îngrășăminte procesate, ce afectează mai mult starea de sănătate a oamenilor. Unul dintre cele mai importante lucruri pe care oamenii îl apreciază atunci când este vorba de produsele bio este faptul că acestea nu conțin conservanți, aditivi chimici și toxine.
De astfel, consumatorii spun adesea că gustul și calitatea acestor produse bio sunt diferite față de cele crescute în mod natural, având o valoare nutritivă mai bună.
Citește și: Greutate si inaltime copii in functie de varsta
Citește și: Cât costă un kilogram de vinete românești în piață? Trei rețete tradiționale cu această legumă de vară
Ce spune legislația despre produsele Bio
Reglementările produselor bio trebuie să respecte normele Uniunii Europene privind producția ecologică și etichetarea produselor ecologice în ceea ce privește sistemul de control, regimul comercial și normele de producție. Există câteva cerințe pe care producția ecologică trebuie să le îndeplinească, printre care:
- să mențină și să îmbunătățească viața solului și fertilitatea naturală, stabilitatea, capacitatea de a reține apa și biodiversitatea acestuia;
- să utilizeze semințe și animale care au un grad ridicat de diversitate genetică, rezistență la boli și longevitate;
- să selecționeze soiurile de plante ținând seama de caracteristicile sistemelor specifice de producție ecologică, punând accentul pe performanța agronomică și pe rezistența împotriva bolilor;
- să selecționeze rasele de animale luând în considerare un grad ridicat de diversitate genetică, valoarea de ameliorare, adaptabilitatea, longevitatea, vitalitatea și rezistența la boli și probleme de sănătate;
- să practice producția animalieră adaptată zonei și tipului de teren.
Agricultorii ce vor să treacă la o agricultură ecologică trebuie să știe că sunt verificați la fața locului o dată pe an sau la doi ani, în cazul în care aceștia nu au indicat niciun caz de neconformitate în ultimii trei ani.
Sursa: eur-lex.europa.eu, libertatea.ro
