Războiul sângeros pe care Rusia l-a pornit împotriva Ucraina i-a făcut pe români conștienți de riscurile unui posibil atac nuclear, iar toată lumea vrea să afle răspunsurile la cele mai importante întrebări referitoare la un posibil atac nuclear.
Cât de sigur este metroul din București în cazul unui atac nuclear
Imaginile cu sute de cetățeni ucraineni care s-au refugiat la începutul războiului în stațiile de metrou din Kiev i-au făcut și pe români să se gândească serios la un posibil refugiu în cazul unui atac nuclear lansat asupra țării noastre.
Referitor la cât de sigur este metroul din București în cazul unui posibil atac nuclear, fostul director al METROREX, Gheorghe Udriște a explicat într-un interviu acordat vice.ro cât de sigure și de utile sunt stațiile subterane din Capitală și ce protecție ar putea să ofere acestea locuitorilor.
„Conducerea din anii ‘70 a metroului a făcut o documentare chiar la Harkiv (oraș vizat de atacurile Rusiei în zilele astea – n.r.) și metroul de la București, la fel ca celelalte metrouri din țările foste socialiste, a fost gândit și ca adăpost subteran în caz de dezastre. Ar trebui să funcționeze bine în România, asta dacă cineva s-ar fi ocupat de treaba asta în ultimii ani, pentru că Metrorex, în proiectele pe care le-a făcut, a prevăzut instalații și dotări fixe, nu dotări pentru folosință.
Prima stație care a fost făcută ca un model de lucru, dar cu echipamentele disponibile în anii ‘70, a fost Timpuri Noi. Era dotată cu porți de etanșare pe tunele, pe intrările în stații, cu sasuri, cu grup electrogen (altfel spus, generator ca să asigure energie electrică – n.r.), cu sală de filtrare, filtre chimice și ventilatoare – așa a fost gândit tot metroul.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Excepție făceau câteva stații făcute ulterior, care, din cauza construcției, nu puteau fi făcute adăpost. Spre exemplu, Piața Muncii și Piața Obor. În rest, pentru a continua ideea de adăpost subteran, proiectele au prevăzut aceste lucruri. Inclusiv proiectul din Drumul Taberei, însă aici vorbim doar despre porțile de acces în metrou. În rest, nu s-a mai făcut nimic.„, a declarat fostul director al METROREX referitor la cât de sigur este metroul din București în cazul unui atac nuclear.
Care sunt adăposturile antinucleare din România
Potrivit unei liste publicate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU), în România există peste 4.358 de adăposturi de protecţie civilă în care oamenii s-ar putea retrage în cazul unui atac.
Locaţiile se găsesc în toate judeţele, cele mai multe fiind în municipiul Bucureşti, respectiv 1.171. În sectorul 1 sunt 165, în sectorul 2 sunt 343 (cele mai multe), în sectorul 3 sunt 143, în sectorul 4 sunt 168, în sectorul 5 sunt doar 58 şi în sectorul 6 sunt 294 de astfel de adăposturi.
Cele mai puţine adăposturi se regăsesc în Ialomiţa- 13 şi Vrancea- 3.
„Aproape o mie dintre buncăre sunt în blocurile bucureștene. Adeseori, nici măcar locatarii nu știu ce se găsește la subsolul blocului lor. Mulți folosesc aceste spații drept camere de servicii, își întind rufele, amenajează spații comune de relaxare sau pur și simplu îl lasă drept spațiul pentru inundații, mucegai și șobolani. Nu există constroale, nu există fonduri speciale, nu există interes”, a declarat înainte de începerea războiului din Ucraina, Marius Marinache, specialist în protecție civilă pentru imopedia.ro. referitor la cât de sigure sunt adăposturile antinucleare din București în cazul unui posibil atac nuclear.