Când este noul an bisect și câte zile ale anul acesta luna februarie?
Câte zile are luna februarie în 2023
O dată la patru ani adăugăm o zi în calendar la luna februarie, anul respectiv numindu-se an bisect. Dar de ce facem acest lucru? Când este următorul an bisect și care este algoritmul după care se calculează anii bisecți?
Adăugarea a 24 de ore suplimentare în calendar asigură sincronizarea lui anul astronomic. În timp ce calendarul modern are 365 de zile, durata reală necesară Pământului pentru a orbita în jurul Soarelui este ușor mai mare, de 365,242190419 zile.
Cu toate că această diferență ar putea părea neglijabilă, dacă nu am adăuga o zi lucrătoare la 29 februarie aproape la fiecare patru ani (atunci având 366 de zile), am pierde practic șase ore din calendarul nostru anual. După
Astfel că, ziua adăugată în plus într-un an bisect împiedică, de exemplu, anotimpurile să înceapă la date diferite decât indică anul calendaristic sau sărbătorirea Crăciunului în luna Noiembrie.
Luna februarie, în 2023, are 28 de zile
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Când are loc următorul an bisect
Există 366 de zile într-un an bisect, spre deosebire de 365 într-un an non-bisect. Zilele bisecte sunt adăugate la fiecare patru ani, deoarece Pământul nu orbitează în jurul Soarelui în exact 365 de zile, ci durează puțin mai mult. Adăugarea unei zile bisecte înseamnă că anul calendaristic rămâne sincronizat cu anul solar.
O rotație a Pământului duce Soarele înapoi în același loc de pe cer, durând 24 de ore și este cunoscută ca zi solară.
Ultimul an bisect a fost în 2020 și anterior în 2016, iar următorii 10 ani bisecți vor fi: 2024, 2028, 2032, 2036, 2040, 2044, 2048, 2052, 2056, 2060.
Ce s-ar întâmpla dacă nu am avea un an bisect
Fără o zi suplimentară sau intercalară pe 29 februarie, la fiecare patru ani, am pierde aproape șase ore în fiecare an. După numai 100 de ani, un calendar fără ani bisecți, ar fi oprit cu aproximativ 24 de zile.
Zilele sezoniere, cum ar fi echinocțiul de primăvară sau solstițiul de iarnă, s-ar schimba, prin urmare, în raport cu lunile din calendar. De exemplu, în 100 de ani, echinocțiul de toamnă al emisferei nordice, care cade la sfârșitul lunii septembrie, va cădea la sfârșitul lunii august, iar în câteva secole, august va deveni o lună de primăvară.
Generalul roman Iulius Caesar a fost cel care a implementat prima zi bisectă în calendarul său iulian, pe care l-a introdus în anul 45 î.Hr. O zi bisectă a fost adăugată la fiecare patru ani. La acea vreme, ziua bisectă era 24 februarie, iar februarie era ultima lună a anului.
Sursă: ro.wikipedia.org
