Curtea de Apel Timişoara a dat recent sentinţa finală într-un dosar în care Marian Răducu, administrator al unei firme din Capitală, şi Eugen Plopeanu au fost trimişi în judecată pentru însuşirea bunului ajuns din eroare la făptuitor, tăinuire şi fals.
Toată povestea a început în 2015, când între o companie de construcţii din Timişoara şi firma administrată de Marian Răducu s-a încheiat un contract de subantrepriză, având ca obiect executarea de lucrări de alimentare cu apă şi reţele de canalizare în localităţile Albota şi Mosoaia, preţul total al contractului fiind de 181.645
Bărbatul a primit două milioane de lei și a refuzat să-i înapoieze. Și-a cumpărat mașini de lux cu ei
După ce au fost achitate mai multe facturi, secretara firmei din Timişoara a vrut să îi plătească firmei administrate de Marian Răducu o factură de 8.000 de lei. Dintr-o greșeală, i-a transferat firmei lui Marian Răducu suma de 2.016.985 lei.
Când a realizat ce greșeală a făcut, reprezentanta firmei din Timişoara l-a sunat pe Marian Răducu, rugându-l să restituie suma intrată în plus în contul lui.
Citeste si: Legea activităţilor casnice a fost votată de Parlament. Se vor acorda tichete valorice de 15 lei/zi
„Înainte de terminarea programului de lucru, în data de 21.06.2016, martora a încercat din nou să ia legătura cu inculpatul, însă acesta avea telefonul închis. În cursul zilei de 22.06.2016, martora a încercat din nou să ia legătura cu inculpatul, însă telefonul acestuia era în continuare închis, trimiţând inculpatului şi mesaje, atât prin aplicaţia whatsapp, cât şi SMS, fără a prim vreun răspuns”, se menționează în rechizitoriu.
Ancheta a arătat că, după ce a fost anunțat că în contul firmei sale a fost făcută o plată mai mare decât cea corectă, dintr-o greșeală, Marian Răducu a început să facă retrageri sau plăţi masive din contul firmei.
Pentru a justifica retragerea unei sume de 650.000 de lei, firma administrată de Răducu a încheiat două contracte de împrumut cu Eugen Plopeanu. Ambele contracte, care figurau încheiate în 2010 şi 2015, aveau scadenţa în data de 20 iunie 2016, la câteva zile după transferul eronat al uriaşei sume.De asemenea, bărbatul a mai cumpărat din banii primiți şi două BMW-uri din Germania, un BMW 640i Gran Coupe şi un BMW X5.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
„În perioada 17.06.2016 – 01.07.2016 prin cele 93 de operaţiuni de retrageri numerar şi de plăţi efectuate din contul bancar deschis la Banca Transilvania şi aparţinând societăţii……, inculpatul şi-a însuşit suma de 1.562.574,03 lei, sumă care aparţinea societăţii... (n.r.: care a făcut transferul eronat), rămânând în cont suma de 446,364.62 lei”, se menționează în rechizitoriul de trimitere în judecată.
În prima fază de proces, Marian Răducu a primit doi ani şi o lună de închisoare cu executare, iar Eugen Plopeanu un an şi şapte luni de închisoare cu executare. Sentinţa a fost dată de Curtea de Apel Timişoara.
Citeste si: Tichete sociale: Guvernul oferă vouchere de 30 şi 50 de euro. Cine sunt beneficiarii
Judecătorii au arătat că, în cazul lui Răducu, la hotărârea pedepsei „s-a avut în vedere gravitatea faptelor, valoarea foarte mare a prejudiciului creat, respectiv suma de 1.562.574,03 lei, lipsa intenţiei de a restitui vreo parte din prejudiciu, forma continuată a infracţiunilor, numărul mare de acte materiale, respectiv 93 de acte materiale, conduita avută de către inculpat, care a încercat să acopere săvârşirea infracţiunii de însuşirea bunului găsit prin comiterea în stare de concurs cu conexitate etiologică a infracţiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată (2 acte materiale)”.
Despre Eugen Plopeanu, judecătorii au menționat că, pentru serviciile sale, a primit 585.000 de lei, din care a cheltuit 197.000 de lei.
Părerile de rău au venit prea târziu. S-a decis că cei doi nu au fost sinceri
Judecătorii Curţii de Apel Timişoara au reţinut că Marian Răducu şi Eugen Plopeanu și-au exprimat regretele pentru ceea ce au făcut, dar acest lucru s-a întâmplat prea târziu. Magistraţii sunt e părere că regretele nu sunt sincere.
„Nu pot fi reţinute apărările inculpaţilor privind aplicarea dispoziţiilor art.91 C.p. pe motiv că după pronunţarea sentinţei apelate au înţeles să regrete săvârşirea faptelor şi că au intenţia de a recupera integral prejudiciul, deoarece comportamentul inculpaţilor pe durata activităţii infracţionale prin care au înţeles să ascundă săvârşirea urmelor infracţiunii, iar ulterior negarea faptelor în faţa autorităţilor, lipsa eforturilor pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii, duc la concluzia că inculpaţii nu prezintă posibilităţi de îndreptare prin supravegherea conduitei acestora pe o perioadă determinată, apărările formulate în apel fiind efectuate pro cauza pentru obţinerea schimbării modalităţii de executare”, se arată în sentinţa definitivă a Curţii de Apel Timişoara.
