Vinerea Mare este una dintre cele mai importante zile din calendarul ortodox, marcând patimile și răstignirea lui Iisus Hristos. Este o zi de post aspru, rugăciune și reculegere profundă, în care credincioșii retrăiesc suferințele Mântuitorului cu evlavie. De-a lungul timpului, această zi a fost însoțită de numeroase tradiții și obiceiuri, inclusiv unele alimentare stricte. Printre acestea, se remarcă interdicția de a consuma urzici și oțet în Vinerea Mare – o regulă pe care mulți o respectă fără a cunoaște cu adevărat originea și semnificația ei.
De ce nu se consumă urzici în Vinerea Mare
Urzicile sunt considerate, în multe regiuni ale României, un aliment tradițional de post. Cu toate acestea, în Vinerea Mare, acestea sunt evitate cu strictețe. Motivul are o puternică legătură cu simbolistica suferinței și cu imaginea pătimirilor lui Hristos. Se spune că, în momentul în care Iisus a fost biciuit și maltratat, soldații ar fi folosit și plante usturătoare, asemănătoare urzicilor, pentru a-i provoca și mai multă durere.
În plus, urzicile, prin natura lor usturătoare și înțepătoare, sunt asociate cu ideea de durere și disconfort. Tradiția populară românească a interpretat acest aspect ca fiind incompatibil cu starea de reculegere, compasiune și smerenie cerută în Vinerea Mare. În această zi sfântă, credincioșii aleg alimente cât mai simple și lipsite de orice element ce ar putea simboliza durerea fizică.
În unele zone, urzicile sunt complet eliminate din meniu pe tot parcursul Săptămânii Mari, însă accentul cade mai ales pe Vinerea Mare, când postul capătă o semnificație aparte.Citește și: Ce semnifică Prohodul Domnului și motivul pentru care se cântă în Vinerea Mare
Oțetul – simbolul amărăciunii și al umilinței
Un alt aliment interzis în Vinerea Mare este oțetul.
Interdicția nu are legătură cu proprietățile alimentare sau de post ale acestuia, ci cu o scenă profund dureroasă din Evanghelii. În momentul în care Iisus, răstignit pe cruce, a spus „Mi-e sete”, soldații romani i-au oferit oțet, în loc de apă. Acest gest a fost interpretat ca o batjocură supremă și o umilire adusă unui om deja chinuit. Din acest motiv, oțetul a devenit un simbol al suferinței și al amărăciunii extreme.Citește și: Ce sa puneti in geanta de maternitate? Elemente esentiale pentru momentul nasterii
A consuma oțet în Vinerea Mare este, în tradiția populară și în percepția religioasă, o lipsă de respect față de suferința lui Hristos.
Deși oțetul este folosit frecvent în salate sau pentru conservarea alimentelor, în această zi credincioșii evită orice preparat care îl conține, tocmai pentru a nu aduce aminte de acel moment dureros de pe cruce. Această interdicție este o formă de solidaritate spirituală cu patimile Mântuitorului, o modalitate de a trăi Vinerea Mare în tăcere, cu smerenie și respect profund pentru jertfa supremă.Vinerea Mare este zi de post și meditație interioară
Pe lângă interdicțiile alimentare specifice, Vinerea Mare este, prin excelență, o zi de tăcere și rugăciune. În tradiția ortodoxă, nu se oficiază Sfânta Liturghie, iar credincioșii participă la Denia Prohodului Domnului, o slujbă emoționantă care evocă moartea și îngroparea lui Iisus. Este o zi în care timpul pare să stea în loc, iar întreaga suflare ortodoxă își îndreaptă gândurile spre Crucea Golgotei.
Citește și: Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Mare: Care sunt zilele în care nu ai voie să speli
Din punct de vedere alimentar, Vinerea Mare este zi de post negru pentru cei care pot ține – adică nu se consumă niciun fel de mâncare sau băutură până seara, după slujba Prohodului. Cei care nu pot ține post negru consumă alimente extrem de simple, fără ulei sau alte adaosuri. Evitarea urzicilor și a oțetului vine să completeze acest cadru de sobrietate și spiritualitate, fiind parte dintr-o tradiție adânc înrădăcinată în conștiința românilor.
