Ziua de 7 ianuarie a fiecărui an are o importanță uriașă pentru români. Aceștia serbează în această zi, împreună cu familia sau prietenii, onomastica tuturor persoanelor care poartă numele Sfântului Ioan Botezătorul sau derivate ale acestuia.
Sărbătoarea vine de asemenea cu o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții pe care majoritatea creștinilor le respectă pentru a avea un an bun. Printre multitudinea de obiceiuri ce au loc în această zi se numără și tradiția datului de pomană pentru iertarea păcatelor.
Ce se dă de pomană de Sfântul Ioan Botezătorul
Datul de pomană este o tradiție creștin-ortodoxă străveche care se practică în mai multe zile de sărbătoare cu scopul pomenirii persoanelor dragi care au încetat din viață. Obiceiul presupune că trebuie să oferi persoanelor nevoiașe, sărace sau cu probleme câte un pachețel care să conțină mai multe bunătăți, de la mâncare gătită la dulciuri și fructe.
Obiceiul oferitului de pomană se practică la finalul slujbei Sfintei Liturghii din data de 7 ianuarie. Tradiția de Sfântul Ion spune că pachețelul care se dă de pomană trebuie să conțină alimente care erau pe placul persoanei decedate, astfel încât aceasta să trăiască încă în amintirea celor vii.
Care sunt tradițiile din această zi?
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul presupune mai multe tradiții și obiceiuri respectate de creștini din generație în generație. Unul dintre aceste obiceiuri este curățarea casei de spirite rele și ghinioane, prin stropirea cu apă sfințită, procurată de la slujba Sfintei Liturghii, a tuturor încăperilor locuinței.
Pe lângă acesta, în această zi se spune că nu este bine să fii supărat deoarece cel ce este posomorât în ziua de Sfântul Ion, așa va fi tot restul anului.
De asemenea, nu se bea vin în această zi pentru că amintește de tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul.
În trecut se zicea că Sfântul Ion „botează gerul”, astfel încât după finalul zile de 7 ianuarie frigul ar trebui în mare parte să dispară iar temperaturile să crească. Acest lucru se datorează faptului că ziua Sfântului Ioan Botezătorul încheie ciclul sărbătorilor creștine de iarnă, care începe pe 6 decembrie, de Sfântul Nicolae.
Pe cine sărbătorim de Sfântul Ioan Botezătorul
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul este foarte populară printre românii creștini-ortodocși care își serbează onomastica. Aproape două milioane de români poartă numele Sfântului Ion sau derivate ale acestuia, acest prenume având cea mai mare familie onomastică din România. Dintre aceste persoane 1.420.774 sunt bărbați, iar 531.197 sunt femei, conform ultimelor statistici făcute de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Cei mai mulți români se numesc Ion, nume al 514.865 de persoane. Acesta este urmat de Ion, purtat de peste 411.149 de bărbați. Următoarele cele mai populare prenume derivate sunt Ionuț, nume al 320.000 de români, Ionel, 145.000 de persoane și Nelu sau Ionică, nume ce aparțin aproximativ 26.000 de bărbați. Pe lângă acestea, mai există și alte variații precum Nică, Ionică, Onuț sau Nuț.
Citeste si: Când sărbătorim Crăciunul în 2021 și ce tradiții și obiceiuri sunt transmise din generație în generație?
531.197 de femei au nume derivate din cel al Sfântului Ioan Botezătorul. Cele mai multe se numesc Ioana, 371.486 de românce, urmate de femeile pe nume Ionela, aproximativ 141.000, Nela purtat de 11.290 de persoane și Ionelia, nume al 6.726 de românce.
Rugăciune către Sfântul Ion
Sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul reprezintă un prilej pentru românii creștini-ortodocși de a se ruga către acesta pentru sănătate și iertarea păcatelor. Iată care este cea mai cunoscută și folosită rugăciune, care trebuie rostită 9 zile la rând:
„O Mergătorule înainte al Domnului şi Botezătorule a lui Hristos, mari şi multe sunt vredniciile date ţie de Dumnezeu, fiindcă tu de proorocii cei vechi ai fost prorocit. Tu, după făgăduinţă şi prorocie
Îngerească, te-ai şi născut. Numele tău prin cuvântul Arhanghelului Gavriil mai înainte s-a vestit; a ta numire cu minunea dezlegării limbii tatatlui tău s-a pecetluit.
Tu, din copilărie, în pustie ai vieţuit şi, ca o pasăre a cerului, desăvârşit neagoniseala ai iubit, cu agurida şi cu miere sălbatică te-ai hrănit. Tu ai fost crinul cel cuvântător al văilor şi al pustiilor, care în loc de podoabă hainelor, cu darul cel de sus îmbrăcând trupul tău, cu peri de cămilă l-ai acoperit. Tu ai fost glasul care a strigat în pustie şi calea Domnului o ai pregătit.
Tu, cu duhul şi cu puterea lui Ilie, în lume te-ai arătat şi nelegiuirea lui Irod şi a tuturor celor asemenea lui ai mustrat. Tu eşti martorul cel preavestit al Preasfintei şi de viaţă făcătoarei Treimi. Tu pe Mântuitorul către mulţimea popoarelor L-ai mărturisit şi cu degetul tău L-ai arătat pe Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatele lumii.
Tu, de către însuşi Domnul, mai mult decât prooroc ai fost mărturisit şi, după Născătoarea de Dumnezeu, pe tine te credem a fi cel mai mare om născut din femeie. Prin mijlocirea sfintelor şi preaputernicelor tale rugăciuni, ajută-mă să dobândesc mila lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, în ceasul cel de pe urmă al sfârşitului meu.
Amin!”
Surse: crestinortodox.ro, agerpres.ro, doxologia.ro
