Ce este interzis să mănânci în Săptămâna Patimilor conform tradițiilor și obiceiurilor străvechi nu are legătura cu Postul Paștelui, iar aceste alimente trebuie să fie evitate de către credincioși indiferent dacă postesc sau nu. Tradiții, obiceiuri și superstiții în Săptămâna Mare de care credincioșii ar fi bine să țină cont.
Ce este interzis să mănânci în Săptămâna Patimilor
Creștinii ortodocși din întreaga lume vor intra de luni în Săptămâna Mare sau Săptămâna Patimilor, o perioadă în care preoții recomandă post, rugăciune și spovedanie, reprezentând o pregătire spirituală a creștinilor pentru sărbătoarea sfântă a Învierii Domnului.
Citeste si: Paștele Catolic 2022. Cum sărbătoresc romano-catolicii Învierea Domnului
Ce este interzis să mănânci în Săptămâna Patimilor indiferent dacă respecți sau nu postul Paștelui are legătura cu patimile și suferințele Mântuitorului Iisus Hristos după ce a fost trădat de către Iuda și până în momentul răstignirii pe cruce
Potrivit tradiției, pe toată perioada Săptămânii Patimilor credincioșii trebuie să se abțină de la a consuma urzici și oțet deoarece acestea au strânsă legătură cu patimile din ultimele clipe de viață ale Mântuitorului.
Trebuie amintit faptul că atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înțepându-i rănile și stropit cu oțet, pentru a-i provoca și mai multe dureri.
Legenda spune că atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oțet.Tradiții și obiceiuri străvechi în Săptămâna Patimilor
Săptămâna Mare are rolul de a pregăti credincioșii pentru Învierea Domnului. Este vorba atât de o pregătire sufletească, cât și de o pregătire trupească, postul se înăsprește, iar cei care nu au putut să-l țină până atunci, se străduiesc ca, cel puțin în această săptămână, să-l respecte.
În Bihor și în Maramureș, este numită și Săptămâna Neagră.
Citeste si: 4 rugăciuni care se spun în Postul Paștelui. Sunt grabnic ajutătoare și pot face minuni pentru credicioși
Conform tradițiilor și obiceiurilor străvechi în Săptămâna Patimilor, în Maramureș, oamenii poartă haine de doliu, iar casa o îmbracă tot în negru și în albastru închis.
În aceste zile este bine ca toți credincioșii să fie împăcați cu toată lumea, să ierte și să-și ceară iertare, potrivit tradițiilor și obiceiurilor din Săptămâna Mare.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Lunea Mare
În Lunea Mare, biserica a rânduit să se facă pomenirea lui Iosif, fiul patriarhului Iacob și a smochinului neroditor. Iosif a fost cel de-al unsprezecelea fiu al lui Iacob și primul al Rahilei.
Potrivit Sfintei Scripturi, într-o zi, bătrânul Iacob îl trimite pe Iosif să-i aducă vesti despre frații lui, care erau plecați cu oile la camp. Frații săi erau, însă, invidioși pe Iosif din momentul în care le povestise câteva vise de-ale lui: „Eram la câmp cu toții și legam snopi. Snopii mei stăteau drept, iar ai voștri se plecau spre ai mei”, „Se părea că soarele, luna și unsprezece stele se aplecau și se închinau în faţa mea”, scrie crestinortodox.ro
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Lunea Mare
În toate bisericile se vor realiza în fiecare seară Deniile, slujbele care au rolul de a transpune în plan real fiecare pas făcut de Hristos pe drumul Crucii, un șir de evenimente care cu toate că se repetă de la an la an, nu își pierd niciodată din însemnătate și din emoție. Prin intermediul acestor slujbe de seară credincioșii îl „conduc” pe Hristos spre Răstignire, urmând ca la finalul acestei săptămâni să descopere Lumina Învierii.
În Lunea Mare începe curățenia de Paște: se scoate totul la aerisit, se spală rufe, se calcă și se fac reparațiile necesare prin casă. Se spune că și curățenia din Săptămâna Mare se face ca să iasă toate relele de peste iarnă, se văruieşte şi se spală totul. „Să nu te prindă Paştele în necurăţenie, că te blesteamă casa!
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Marțea Mare
În Marțea Mare din Săptămâna Patimilor Domnului, Sfinții Părinți au rânduit să se citească „Pilda celor zece fecioare. „ Această pildă ne prezintă zece fecioare, cinci "înțelepte" și cinci "neînțelepte", care se pregătesc pentru nuntă. În Noul Testament, întâlnirea cu Hristos este asemănată unei nunți. Hristos se numește pe sine "mire", iar Apostolii poartă numele de "prietenii mirelui". Mireasa lui Hristos este Biserica.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Marțea Mare
Biserica nu consideră munca de Marțea Mare un păcat, motiv pentru care credincioșii au liber la curățenie în gospodărie, în curte sau în grădină. Ba chiar este recomandat să fie aerisită fiecare cameră, să se termine munca la câmp și să fie bine curățate toate geamurile.
Pentru bărbați, se spune că este bine să le fie de ajutor nevestelor în această zi, pentru că vor avea noroc în relație tot restul anului și vor avea parte de spor în casă, scrie spynews.ro.
O veche superstiție din popor spune că este bine ca oamenii să se spele ritualic, această practică având puterea de a seca bolile.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Miercurea Mare
În Miercurea cea Mare se face pomenire de femeia cea păcătoasă (Matei 25, 17-13; Luca 7, 37-50), care a uns cu mir pe Domnul. Tot în această zi ne amintim și că Iuda s-a târguit ca Să-L vândă pe Hristos pentru 30 de arginți.
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Miercurea Mare
Miercurea din Săptămâna Mare este ultima zi în care se mai spală rufe în gospodării, se curăţă grajdurile, livada şi grădina. Tradiția spune că în Sfânta zi de miercurei, femeile trebuie să spele geamurile casei pentru a lăsa soarele să pătrundă.
Totul trebuie făcut înaite de Joia Mare, pentru a aduce în casă lumină pe tot parcusul anului.
În Miercurea Mare femeile nu au voie să toarcă. Din vremuri îndepărtate, se crede că torsul în Sfânta zi de Miercurei poate să "întoarcă" minţile persoanelor care practică această îndeletnicire casnică.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Joia Mare
Joia Mare marchează patru momente importante și anume spălarea picioarelor apostolilor de către Iisus Hristos, Cina Domnească la care s-a instituit Taina Împărtășaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-L ucidă.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Joia Mare
-oamenii merg la biserică pentru a se spovedi și împărtăși.
- vopsitul oualor roșii se face in Joia Mare
- nu este bine să dormi în Joia Mare, căci cine doarme în această zi va rămâne leneș tot anul
- dacă doarme o femeie, va veni Joimărița care o va face incapabilă de lucru tot anul
- in credința populară această zi este termenul final când femeile trebuie să termine de tors cânepa
- se fac focuri în curtea casei, pentru ca morții să se poata încălzi. Focul din Joia Mare se face aprinzând pentru fiecare mort câte o grămăjoară ca să fie și ei luminați pe lumea cealaltă
-se duc la biserică băuturi și mâncăruri, care se sfințesc și se dau de pomana pentru sufletul morților
Citeste si: Cum se face borșul de miel după rețete tradiționale românești. Pune pe masa de Paște gustul de odinioară
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Vinerea Mare
Prohodul Domnului de vineri seara este ultima etapa a tânguirii lui Hristos, care se afla acum în mormânt. La sfârșitul slujbei se înconjoară biserica cu Sfântul Aer, pe sub care trec apoi toți credincioșii.
Numit si Epitaf, Sfântul Aer este o panză de in, de mătase sau de catifea pe care se afla imprimată, brodată sau zugrăvită icoana înmormântării Domnului. Epitaful simbolizeaza trupul mort al lui Hristos.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Vinerea Mare
-nu se mai slujeste Sfinta Liturghie
-se tine post negru si nu lucreaza nimeni nimic
-nici macar clopotele nu se trag.
-de cand se slujeste Punerea în Mormânt și până în ziua Învierii, nu se trag clopotele
Citeste si: Friptură fragedă de curcan. Un adevărat deliciu pentru masa de Paște
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Sâmbăta Mare
Sâmbata Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor. La miezul nopții, lumea pornește în liniște spre biserică, pe drum se vorbește în șoaptă, iar la slujbă toata lumea stă cu mare evlavie. După ce iau lumina, în unele zone ale țării oamenii merg apoi la cimitir unde aprind lumânări, ca și cei trecuți dincolo să știe că a venit Învierea Domnului.
Tradiții, obiceiuri și superstiții în Sâmbăta Mare
- se sacrifică mielul și se prepara drobul, friptura si borșul de miel
- pe vremuri era obligatoriu ca femeile să îmbrace la slujba de Înviere și în zilele de Paști măcar o cămașă nouă, cusută în orele de taina ale nopții, iar bărbații să aibă cel puțin o pălărie noua.
Citeste si: Cum se face borșul de miel după rețete tradiționale românești. Pune pe masa de Paște gustul de odinioară
- tradiţia spune că e bine ca numărul tăvilor folosite la copturi să fie cu soţ şi să le introducem în cuptor mereu cu mâna dreaptă
- seara, gospodinele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere. În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roșii, pască și cozonac.
În unele zone, însă, se mai pun o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptură în formă de miel. Peste toate acestea se așterne cel mai frumos ștergar din casă. Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului.
Sursă: creștinortodox.ro; zch.ro
