Ce este JAI și ce atribuții are în cadrul Consiliului Europei. Va decide dacă România intră sau nu în Schengen

Author: Cristina Mocanu
Actualizat: 05 sep 2023, 02:45

Potrivit paginii oficiale a Consiliului European Formațiune JAI se reunește o dată la trei luni.

Sursa: https://unsplash.com/

Care sunt atribuțiile Consiliului de Justiție și Afaceri Interne (JAI) în România?

Potrivit paginii oficiale a Consiliului European, Formațiunea JAI se reunește o dată la trei luni și tot aceștia vor decide dacă România va intra sau nu în spațiul Schengen.

Ce este Consiliul JAI

Consiliul Consiliului de Justiție și Afaceri Interne, prescurtat JAI, este compus din miniștri de Interne, care sunt responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, dar nu toate statele membre al UE au aceleași sarcini pentru miniștri.

De regulă, Consiliul JAI se întrunește o dată la trei luni, iar conform tratatelor UE, Danemarca și Irlanda nu participă pe deplin la punerea în aplicare a anumitor măsuri privind justiția și afacerile interne sau participarea lor face obiectul anumitor condiții.

JAI poartă responsabilitatea politicilor în materie de azil și imigrație, cooperarea judiciară în materie civilă și penală, protecția civilă și combaterea criminalității organizate și a formelor grave de criminalitate, precum și a terorismului, tot aici intrând astfel, și chestiunile legate de spațiul de liberă circulație Schengen al Europei.

Citește și: Ce beneficii ne aduce intrarea României în Spațiul Schengen

În ședințele în care aceștia se întrunesc, legate de spațiul Schengen, au loc discuții în formatul mixt.

Acestă grupare este alcătuită din statele membre ale UE plus cele 4 țări care nu fac parte din UE, însă fac parte din acordul Schengen (Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția). 

Totodată, Consiliul mai este însărcinat și cu facilitarea și consolidarea coordonării acțiunilor întreprinse de statele membre privind securitatea internă a statelor membre UE.

JAI va decide dacă România intră sau nu în Schengen

Aderarea României la Schengen se va decide în Consiliul JAI în perioada 8-9 decembrie. Consiliul UE a publicat programul oficial al reuniunii miniștrilor Justiției și Afacerilor Externe.

Citește și: Informatii despre pulsul normal in functie de varsta

Din păcate Olanda este singura țară care se opune intrării României în Schengen, existând rezerve și din partea Austriei, dar și a Suediei.

Astfel că aderarea României, a Bulgariei şi a Croației la Spațiul Schengen este primul punct al ordinii de zi a reuniunii pe care miniștrii de interne şi ai Consiliul JAI o vor avea în 8-9 decembrie la Bruxelles.

Gruparea miniștrilor va analiza, în același timp, starea generală a spațiului Schengen, ca parte a ciclului anual al Consiliului Schengen, și se vor concentra în mod special pe combaterea traficului de migranți, dar și pe interoperabilitatea sistemelor informatice.

Migrația se află în strânsă legătură cu subiectul Schengen, deoarece principalele obiecții ale statelor membre care se opun aderării României la Schengen reclamă gestionarea ineficientă a afluxului de imigranți.

Citește și: Pe ce dată ar putea intra Romania în Schengen. Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a primi avizul favorabil

Președinția cehă a Consiliului UE a făcut din extinderea Schengen una dintre prioritățile sale principale și vrea ca aceasta să fie votată la reuniunea miniștrilor de interne ai UE din 8 decembrie, dar Olanda, Suedia și Austria s-au opus însă.

Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, și cancelarul Karl Nehammer au anunțat că sunt împotriva primirii României și Bulgariei în Schengen și s-ar putea opune prin veto, în timp ce susțin aderarea Croației, iar vicecancelarul austriac Werner Kogler a declarat însă că susține aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, nefiind de acord cu poziția celor doi.

Purtătorul de cuvânt al democraților din Suedia, Ardalan Shekarabi, a precizat că formațiunea sa nu se va opune aderării României la Schengen, după ce în Parlamentul suedez au votat împotriva aderării.

Sursa: consilium.europa.eu