Cu toții am auzit de sindromul Stockholm, dar nu toată lumea știe și ce înseamnă acesta cu adevărat sau cum se manifestă. Este o boală care poate afecta pe viață victima unei agresiuni.
Sindromul Stockholm, o tulburare emoțională foarte gravă
Dacă până acum nu ați fost curioși să aflați mai multe detalii despre sindromul Stockholm, nu este timpul pierdut. Sigur ați auzit despre această boală, măcar din filme.
Este o tulburare emoțională care poate să apară în cazul unei persoane care a fost supusă unei agresiuni.
Mai exact, sindromul Stockholm este, de fapt, o legătură ciudată de afecțiune între victimă și agresor.
Din cauza abuzurilor, o persoană poate avea un răspuns psihologic paradoxal, la adresa celui care i-a făcut rău.
Astfel, victima poate să ajungă să empatizeze cu agresorul și chiar să creadă că intențiile acestuia sunt, de fapt, bune.
Bineînțeles că sindromul Stockholm nu apare în cazul tuturor persoanelor agresate. Specialiștii consideră că la cei care manifestă această tulburare este vorba doar despre o reacție de apărare a organismului în fața unei traume.
Psihicul încearcă să se apere de o situație extrem de periculoasă, iar victimele pot ajunge să creadă că au nevoie de agresor pentru a supraviețui.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Cum a apărut sindromul Stockholm
Sindromul Stockholm a existat încă din cele mai vechi timpuri, dar de-abia în 1973 i-a fost dată o denumire acestei afecțiuni.
Totul a pornit de la doi bărbați din orașul Stockholm, care au luat ostatici 4 oameni, în timpul unui jaf de la o bancă. Persoanele au fost eliberate după 6 zile, dar nu au vrut să depună mărturie împotriva celor care le-au răpit. Mai mult, au strâns bani ca să-i apere pe agresori.
Cei care studiază acest sindrom pornesc de la un caz foarte cunoscut, din 1974.
Și cazul lui Elizabeth Smart, o tânără din Statele Unite ale Americii, a devenit celebru. Aceasta a fost răpită în 2002, iar după ce a fost salvată de polițiști, a manifestat o îngrijorare paradoxală în legătură cu ceea ce aveau să pățească persoanele care au răpit-o.
Nu doar cei care sunt răpiți pot ajunge să sufere de sindromul Stockholm.
Chiar și femeile care sunt supuse agresiunilor sexuale sau cei care devin victime ale traficului de persoane pot pica în această capcană psihologică.Totuși, specialiștii nu consideră că sindromul Stockholm ar fi o tulburare mintală și nu este încadrat în acest spectru.
Probabil că ați auzit de persoane care îi iau apărarea unui om care le face să sufere sau îi găsesc tot felul de scuze. Și aceasta este tot o manifestare a sindromului Stockholm, pentru că nu este obligatoriu să fie vorba despre o agresiune fizica. Poate fi și o agresiune la nivel psihic.
Afectați pot fi și copiii, într-o relație toxică, vizavi de părinți. Un părinte poate încerca să controleze și să manipuleze un copil, iar acest lucru îl poate afecta grav pe cel mic.
