Tahicardia paroxistica supraventriculara, denumita si tahicardie supraventriculara sau tahicardia tpsv, este o afectiune a ritmului cardiac care se manifesta brin batai foarte rapide ale inimii (160-220 batai pe minut), aparute brusc, dar care revin progresiv la normal (in cateva minute). Aceasta afectiune apare din cauza unor dereglari la nivelul circuitului electric al inimii. Sa vedem in ce conditii apare, care sunt simptomele si cum se poate trata.
Cand apare si cum se manifesta aceasta afectiune
Afectiunea poate aparea la orice varsta, inclusiv la tineri. La persoanele sanatoase, acest tip de tahicardie poate sa apara spontan, in timpul efortului fizic intens, din cauza stresului, a lipsei de somn, din cauza fumatului, consumului de cafea, de substante interzise sau energizante.
Tahicardia paroxistica supraventriculara poate fi favorizata de sarcina, de administrarea unor medicamente (pentru tratarea astmului sau impotriva alergiilor) sau de anumite afectiuni:
Insuficienta cardiaca
Infectii
Boli ale tiroidei
Boli cardiace
Boli pulmonare cronice
Sindromul Wolff-Parkinson-White
Interventii chirurgicale anterioare la nivelul inimii
Diabet zaharat.
Tahicardia poate fi asimptomatica si nu pune viata in pericol, daca apare la persoanele sanatoase. In cazul in care apare la persoane care sufera de alte afectiuni sau leziuni la nivelul inimii, tahicardia poate genera complicatii.
Simptomele includ:
Palpitatii – batai rapide ale inimii, resimtite ca o fluturare sau un tremur la nivelul pieptului.
Dispnee – respiratii prea scurte sau efort pentru a respira
Ameteli
Transpiratie
Lesin si pierderea starii de constienta
Senzatie de lovitura in gat.
Diagnosticul afectiunii
Diagnosticul tahicardiei paroxistice supraventriculare se pune in urma efectuarii unor analize de sange si a investigatiilor imagistice: electrocardiograma (EKG/ECG), holterul EKG, radiografia toracica sau ecografia cardiaca transtoracica.
Electrocardiograma se realizeaza prin atasarea unor electrozi de pielea pacientului, conectati la aparatul electrocardiograf. Acestia capteaza impulsurile electrice si inregistreaza activitatea electrica a inimii. Astfel, medicul depisteaza nereguli ale ritmului cardiac.
Holterul EKG utilizeaza aceeasi tehnica precum electrocardiograma, insa este folosit pentru monitorizarea activitatii cardiace timp de 24 de ore. Dispozitivul special ramane montat de corpul pacientului, timp in care acesta isi desfasoara activitatile obisnuite.
Radiografia toracica utilizeaza raze X pentru vizualizarea detaliata a acestei zone. Ecografia cardiaca foloseste ultrasunete cu acelasi scop. Cu ajutorul lor se identifica afectiunile cardiace care ar putea genera tahicardia.
Tratamentul tahicardiei paroxistice supraventriculare
Tratamentul pe termen scurt al acestui tip de tahicardie include manevre vagale, medicamente si cardioversie electrica.
Manevrele efectuate la domiciliu, denumite manevre vagale, trebuie sa amelioreze starea pacientului. Manevrele vagale includ:
Compresia arterelor carotide dreapta si stanga in mod alternant sau frecarea zonei gatului, chiar sub unghiul format de osul mandibular.
Inspiratii profunde.
Trecerea capului sub jet de apa rece sau aplicarea ghetii sub ceafa.
Consum de bauturi reci.
Presiune pe ochii inchisi (pe iris).
Provocarea vomei.
Daca organismul nu raspunde la aceste manevre sau daca episodul dureaza mai mult de 20 de minute, este necesara interventia medicilor in regim de urgenta, deoarece poate surveni stopul cardiac.
Tratamentul tahicardiei poate fi medicamentos si include substante farmacologice care regleaza ritmul cardiac, antiaritmice.
Alta metoda pentru a trata acest tip de tahicardie este cardioversia electrica sincronizata. Aceasta presupune descarcarea de socuri electrice, prin atasarea a doi electrozi. Aceasta metoda ajuta la normalizarea ritmului cardiac.
Tratamentul pe termen lung implica procedura de ablatie prin radiofrecventa. Aceasta interventie presupune producerea de leziuni la nivelul zonelor inimii care produc tulburari, cu scopul de a le bloca activitatea. Procedura este minim-invaziva si se bazeaza pe cateterizare – introducerea de tuburi subtiri prin sistemul vaselor de sange, pornind de la o punctie (intepatura) in zona inghinala.
Uneori, in cazurile grave, poate fi nevoie de implantarea unui stimulator cardiac. Acesta are rolul de a monitoriza ritmul cardiac si de a descarca impulsuri electrice la nevoie, pentru a combate aritmiile.
Asadar, tahicardia paroxistica supraventriculara nu ridica probleme in cazul persoanelor sanatoase, insa este riscanta in cazul celor care sufera si de alte afectiuni.