Deși calendarul gregorian stabilește că un an are 365 de zile, este important de menționat că perioada reală necesară Pământului pentru a completa o orbită în jurul Soarelui depășește această cifră.
Citește și: 2024 este an bisect: Ce superstiții există în tradiția românească?
Ce este un an bisect și câte zile are
Prin urmare, la fiecare patru ani, se introduce o zi suplimentară în calendar, ceea ce conduce la apariția unui an bisect.
Vom aborda în continuare semnificația unui an bisect, explicația existenței acestora și vom dezvălui care este anul bisect imediat următor.
Ce este Calendarul Iulian
Pe parcursul evoluției istorice, oamenii au utilizat trei variante distincte de calendare: calendarul lunar, fundamentat pe ciclul de rotație al Lunii, calendarul solar, construit în jurul ciclului de rotație al Pământului în jurul Soarelui, și o sinteză a celor două tipuri.
Ca rezultat, numărul de zile din calendar ajungea să fie de 354. În contrast, calendarele solare măsurau timpul în funcție de rotația Pământului în jurul Soarelui, cu o durată de 365,242 de zile, o cifră dificil de integrat într-un calendar convențional. Pentru a compensa această discrepanță de 11 zile, se adăuga o lună suplimentară.
Pentru a corecta discrepanța de 11 zile, se introducea o lună adițională numită Intercalaris, având o durată de 27 de zile.
În anul 46 î.Hr., împăratul Iulius Cezar a solicitat serviciile astronomului egiptean Sosigene din Alexandria pentru elaborarea unui calendar universal, cunoscut ulterior sub numele de Calendarul Iulian.
Acest calendar a reprezentat primul sistem de măsurare a timpului care a orientat întreaga comunitate creștină pe o perioadă de 15 secole.
Citește și: Cele mai grele întrebări de cultură generală. La cate dintre ele raspunzi CORECT?
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Cel mai lung an din istorie
Datorită faptului că un an avea 365,242 de zile, calendarul consemna o pierdere de aproximativ 11 minute în fiecare an și o zi la fiecare 128 de ani, așa cum am menționat anterior. Un moment semnificativ în această evoluție a avut loc în anul 325, când a avut loc primul Sinod ecumenic de la Niceea. La acea vreme, echinocțiul de primăvară, momentul în care durata zilei și a nopții este egală, a căzut în ziua de 21 martie în loc de data inițială, 25 martie.
Din acest motiv, în cadrul Sinodului de la Niceea, Biserica a adoptat Calendarul Iulian pentru determinarea datei Sfintei Sărbători de Paște și a optat pentru fixarea pe data de 21 martie.
Ce este Calendarul Gregorian
Calendarul Iulian a restructurat conceptul de timp, adoptând un sistem compus din 12 luni și un total de 365 de zile, incluzând și anul bisect. Cu toate acestea, această organizare nu era perfectă, deoarece sfertul de zi adăugat de anul bisect depășea ușor restul de 0,242 dintr-o zi a anului solar.
Cu toate că această discrepanță era minoră, ea contribuia la extinderea duratei anului solar cu aproximativ 11 minute, generând astfel o discrepanță de o zi o dată la fiecare 128 de ani.
Acesta constituie și justificarea pentru care Calendarul Iulian a suferit o deviere de 10 zile până în secolul al XVI-lea. Se relatează că Iulius Cezar era conștient de imperfecțiunile calendarului pe care l-a propus, dar le considera ca pe niște probleme minore. Cu toate acestea, pentru a sincroniza calendarul civil cu cel astronomic, se impunea o reformă nouă.
Cu scopul de a compensa diferența acumulată de 11 minute anual, Papa a decis să elimine din calendar 10 zile calendaristice. Prin aceste ajustări, data de 5 octombrie a fost reprogramată pentru a deveni 15 octombrie. În plus, s-a hotărât că doar unul din fiecare patru "ani seculari" să fie desemnat ca an bisect.