Vladimir Putin a fost numit de mai multe ori criminal de război, foarte multe persoane considerând că operațiunea militară pe care a autorizat-o în Ucraina nu face altceva decât să distrugă viețile foarte multor ucraineni. Ce înseamnă „criminal de război” și de ce s-au grăbit liderii politici ai lumii să îl numească pe Vladimir Putin astfel?
Ce este, de fapt, un criminal de război
A fi numit criminal de război este o acuzație extrem de gravă și, așa cum era de așteptat, reprezentanții lui Vladimir Putin au reacționat de fiecare dată când liderului
A fi criminal de război înseamnă a încălca mare parte din regulile care au fost adoptate la nivel mondial în ceea ce privește comportamentul pe care țările trebuie să îl adopte în cazul unui război. Astfel, chiar și în momentele tensionate, conflictele armate trebuie să țină cont de anumite limite. De-a lungul timpului, aceste reguli care sunt cunoscute sub denumirea de legea conflictelor armate s-au mai schimbat, dar scopul lor este în continuare acela de a-i proteja pe civili, pe cei care nu pot lupta, dar și pe salvatori, categorie în care
Un criminal de război este acela care încalcă dreptul internațional umanitar în timpul operațiunilor militare. Mai exact, poate fi considerată crimă de război uciderea și torturarea prizonierilor de război, dar și acțiunea prin care prizonierii de război sau civilii devin sclavi.
Capturarea și uciderea ostaticilor, distrugerea infrastructurii civile, dar și a locuințelor sau așezărilor dintr-o anumită zonă, care nu au nicio legătură cu armata, reprezintă tot crime de război, astfel că cel care
le comite poate fi numit criminal de război.În articolul 8 din Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale, crime de război sunt considerate următoarele acțiuni:
„a) încălcări grave ale Convenția de la Geneva din 12 august 1949, și anume, oricare dintre următoarele acte împotriva persoanelor sau bunurilor protejate în conformitate cu prevederile Convenției:
- crimă premeditată;
- tortura sau tratamentul inuman, inclusiv experimentele biologice;
- cauzarea în mod intenționat suferințe mari sau vătămări corporale grave sau daune asupra sănătății;
- distrugerea ilegală, lipsită de sens și pe scară largă a patrimoniului, care nu necesită implicare militară;
- obligarea unui prizonier de război sau a unei alte persoane să servească în forțele armate ale unei puteri ostile;
- să priveze în mod intenționat un prizonier de război sau altă persoană de dreptul la un proces echitabil;
- deportarea ilegală, transferul sau privarea ilegală de libertate;
- luarea de ostatici;
b) alte încălcări grave ale legilor aplicate în conflictele armate internaționale în cadrul stabilit al dreptului internațional, și anume oricare dintre următoarele acte:
Citește și: Gingii inflamate la bebelusi: cauze si solutii privind tratamentul
- atacuri planificate asupra civililor care nu sunt direct implicați în acțiuni militare;
- atacuri planificate asupra obiectelor civile, obiecte care nu sunt ținte militare;
- atacuri planificate asupra personalului, a instalațiilor, a materialelor, a unităților sau a vehiculelor implicate în furnizarea de misiuni de asistență umanitară sau de menținere a păcii, în conformitate cu Carta Organizației Națiunilor Unite, atâta timp cât acestea au dreptul la protecția civililor sau a obiectelor civile privind dreptul internațional al conflictelor armate;
- săvârșirea unui atac, atunci când se știe că un astfel de atac va provoca moartea sau rănirea civililor sau daunele aduse obiectelor civile vor fi pagube grave asupra mediului natural, ceea ce este în mod evident incomensurabil cu superioritatea militară generală;
- atacul asupra țintelor neprotejate și ne-militare ale unui oraș, al unui sat, al unei locuințe sau al unei clădiri sau al bombardării prin orice mijloace.”, potrivit wikipedia.org.
Având în vedere că în Ucraina atacurile armatei ruse au vizat clădirile în care locuiau civilii, au fost atacate spitale, maternități, școli, iar în urma acestor bombardamente foarte mulți civili fie și-au pierdut viața, fie au fost grav răniți, tot mai mulți lideri politici l-au numit pe Vladimir Putin criminal de război.
Printre cei care l-au numit criminal de război pe Vladimir Putin se numără și Joe Biden.
„Este un criminal de război”, a spus Joe Biden, în cadrul unui eveniment care a avut loc la Casa Albă.
Reacția Rusiei nu a întârziat să apară, astfel că Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, a catalogat acuzația făcută de Joe Biden drept o „retorică inacceptabilă și de neiertat”.
Citeste si: Rusia refuză să mai semneze un tratat de pace oficial cu Japonia! Iată care este motivul
Ce riscă Vladimir Putin dacă va fi găsit vinovat pentru crime de război în Ucraina
Mai multe state, printre care și România, au cerut ca acțiunile Rusiei să fie investigate de Curtea Penală Internaţională, existând suspiciunea că armata rusă ar fi comis crime de război. Astfel, investigația este în plină desfășurare și ar putea dura destul de mult, având în vedere că este nevoie de dovezi solide pentru a acuza Rusia că a comis crime de război. În cazul în care Vladimir Putin va fi declarat criminal de război, Rusia va fi obligată să îl predea Curții Penale Internaţionale pentru a ajunge în fața instanței. În prezent, dreptul internațional penal și dreptul internațional umanitar nu arată cum ar putea fi pusă în aplicare sentința prin care o persoană este numită „criminal de război”.
Într-o intervenție la Digi24, ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a precizat că Statutul de la Roma al Curții Penale Internaționale și Curtea Penală Internațională pot acuza atât o țară de comiterea unor crime de război, cât și o persoană fizică.
„Sunt chestiuni extrem de serioase, care comise de un stat împotriva altui stat reprezintă încălcări ale dreptului internațional și atrag răspunderea internațională a statului. Curtea Penală Internațională și Statutul de la Roma al CPI pot atrage și răspunderea persoanelor fizice”, a spus Bogdan Aurescu, potrivit sursei citate anterior.
