Vasilca este un colind mai vechi decât Steaua și Plugușorul, dar care și-a pierdut de multă vreme din popularitate.
Vasilca își are originile înainte de creștinism, iar acum o mai întâlnim la noi doar într-o comună din Oltenia, Morunglav, aflată pe malul râului Olteţ, informează adevarul.ro .
„Ceremonialul acestui obicei, „Vasilca”, cuprinde mai multe secvenţe semnificative: expunerea divinităţii (capul porcului) gătită cu inele, cercei, brăţări, mărgele, flori şi uneori şi o basma, în faţa ferestrei sau în casa colindată; colinda cântată care narează viaţa Vasilcii în Raiul din pădurile de fag şi
Vasilca se numea, inițial, Siva, dar acest Siva s-a contopit cu Vasile (ziua sfântului când se petrece ceremonialul) și a rezultat Vasilca. Aceeași Claudia Balaș explica faptul că zeul Siva, al Panteonului românesc, care este sacrificat prin substituire la solstiţiul de iarnă, este identificat cu marele zeu indian Shiva, care în Panteonul hindus poartă grija Universului, "întruchipare a eternei energii cosmice".
Substitutul zeului este capul porcului jertfit la Ignat, care se împodobeşte şi se servește în ritualul din noaptea de Anul Nou.
Citește și: Hemoglobina: Ce este si ce se ascunde o valoare scazuta a acesteia?
Când se merge cu Plugușorul, Steaua sau Capra
În majoritatea zonelor din țară, de sărbătorile de iarnă, se merge la colindat cu Plugușorul, Steaua sau Capra.
Cu Steaua se merge din Ajunul Crăciunului și până de Sfântul Vasile. Unii colindători merg și până la Sfântul Ion.
Cu Plugușorul, Capra sau Sorcova se urează de Anul Nou. În zonele rurale copiii se strâng încă din noaptea de 31 decembrie pentru a ura din casă în casă cu Plugușorul.
Citeste si: Ce pățești dacă te prinde Anul Nou fără bani în buzunar. Tradiția care se respectă de Revelion 2022