Botezul Domnului este serbat în fiecare an pe data de 6 ianuarie, iar în această zi, sărbătoarea se bucură de ritualuri străvechi și frumoase.
Ce fac bătrânii în ziua de 6 ianuarie, de Botezul Domnului Iisus Hristos
An de an, creștinii ortodocși sărbătoresc pe data de 6 ianuarie Botezul Domnului. În această zi sunt îmbinate ritualurile ortodoxe cu tradițiile străvechi, de sute de ani.
Citește și: Ce trebuie să pui pe masă în Ajunul Bobotezei 2023. E semn de belșug și ține relele la distanță
Boboteaza aduce cu ea din străbuni și vechi obiceiuri printre care sfințirea apei.
Potrivit tradiției ortodoxe se spune că preotul împreună cu credincioșii merg pe malul unei ape unde are loc slujba de Agheasmă Mare, adică de sfințire a apei. Apoi, preotul aruncă o cruce în apă, iar curajoșii încearcă să o recupereze. Astfel că, cel care prinde crucea şi o aduce la mal este binecuvântat în acel an în tot ceea ce face. În vechime, acesta se bucura de respectul întregii comunități, iar domnitorii îl recompensau cu diferite daruri.
În timpurile străvechi, cel mai curajos și rapid bărbat primea şi daruri de la Domnitorul țării. De asemenea, era ținut în mare cinste de toți credincioșii.
La sate, acolo unde tradițiile sunt păstrate mai cu băgare de seamă, această zi de Bobotează seamănă mult cu ziua de Crăciun. De aceea aceasta este ultima zi în care oamenii pot colinda.
De asemenea, tradiția spune că se fac și farmece, se desfac cu descântece, fetele își află ursitul, dar se fac și prorociri despre noul an.
Bătrânii satului țin post negru, încă din Ajunul Crăciunului, adică de pe data de 5 ianuarie, la fel cum se face și în Ajunul Crăciunului şi în Vinerea Mare dinaintea Paștelui.
Citește și: Bebe la 1 luna – dezvoltarea bebelusului si sfaturi pentru parinti
Alte ritualuri care au loc de Bobotează
În zona Moldovei, pe la sate, era obiceiul ca femeile să se adune în grupuri, la altcineva acasă unde aduceau alimente și băutură. Acest obicei mai este cunoscu și ca Iordanul femeilor. După ce mâncau, acestea dansau și cântau toată noaptea. La primele ore ale dimineții, femeile ieșeau pe ulițele satului și luau bărbații, la întâmplare, pe sus, uneori chiar și cu forța, și îi amenințau că îi vor arunca în apă.
De asemenea, tot de Bobotează, în unele zone ale țării femeile mergeau de dimineață la cea mai apropiată apă curgătoare îmbrăcate în iia de duminica, se descălțau la marginea râului, se stropeau cu apa acestuia folosind mănunchiuri de cimbru şi busuioc special păstrate pentru acest moment şi și foloseau următorul descântec:
Bună dimineața, râu de rouă,
Am venit la apă nouă!
Da’ n’am venit la apă nouă,
Da’ am venit la râu de rouă,
Am venit să mă jeluiesc
De toate relele să mă tămăduiesc.
După terminarea ritualului, împărțeau mănunchiurile în două și aruncau unul pe râu pentru tămăduirea bolilor şi spălarea relelor din casă, iar unul urma să fie agățat în grindă sau la fereastră (mai târziu era pus alături de busuiocul lăsat de preot la botez, la icoana dintre ferestre, nelipsită din casele sătenilor).
Sursă: redactia.ro
