În aprilie 2014, soldaţii ucraineni au început să lupte împotriva separatiştilor susţinuţi de Rusia în regiunea estică Donbass. În septembrie 2014, Ucraina și separatiștii susținuți de Rusia au convenit asupra unui acord de încetare a focului în 12 puncte, acord ce a fost semnat în capitala belarusă Minsk. Acordul de la Minsk a vizat soluționarea conflictului din estul Ucrainei, unde separatiștii susținuți de Rusia se luptă, din 2014, cu militarii ucraineni.
Ce prevede acordul de la Minsk
Unii lideri europeni au văzut în Acordul de la Minsk un plan pentru detensionarea crizei actuale. Prevederile acestuia includeau schimburi de prizonieri, livrări de ajutoare umanitare și retragerea armelor grele.
Acordul de la Minsk a avut în vedere un statut politic special, în interiorul Ucrainei, pentru teritoriile aflate sub controlul separatiştilor. Totuşi, planul de pace în 12 puncte nu a fost niciodată pus în aplicare integral şi luptele au continuat pe parcursul anilor.
Citeste si: ULTIMĂ ORĂ! Insula Șerpilor a fost capturată de trupele ruse! Totul se întâmplă la doar 45 km de România!
Mai mult, încetarea iniţială a focului în septembrie 2014 nu a fost respectată, luptele fiind reluate la începutul lui 2015.
Fostul cancelar german Angela Merkel şi fostul preşedinte francez Francois Hollande au mediat negocierile între preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său ucrainean de atunci, Petro Poroşenko: Planul de la Minsk a fost extins de la 12 la 13 puncte şi, potrivit acestora a devenit mai concret.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Însă, Rusia a dezvăluit că practic nu a fost niciodată parte a acordului şi că a avut doar rol de mediator, la fel ca francezii şi germanii și, prin urmare, nu este obligată să respecte termenii înțelegerii.
Cele 13 puncte ale Acordului de la Minsk II din februarie 2015
- Încetarea imediată și cuprinzătoare a focului;
- Retragerea armamentului de către ambele părți;
- Monitorizarea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa;
- Dialogul privind o autonomie pentru Donețk și Lugansk, în conformitate cu legislația ucraineană, și recunoașterea statutului special de către parlament;
- Grațiere, amnistie pentru luptători;
- Schimb de ostatici, prizonieri;
- Asistență umanitară;
- Reluarea legăturilor socio-economice, inclusiv a pensiilor;
- Ucraina să restabilească controlul asupra frontierei de stat;
- Retragerea formațiunilor armate străine, a echipamentelor militare, a mercenarilor;
- Reforma constituțională în Ucraina, inclusiv descentralizarea, cu mențiunea specifică a regiunilor Donețk și Lugansk;
- Alegeri în Donețk și Lugansk;
- Intensificarea activității Grupului trilateral de contact, inclusiv a reprezentanților Rusiei, Ucrainei și OSCE.
Încălcările acordului
Într-adevăr, au avut loc mai multe schimburi de prizonieri, în care au fost implicaţi sute de oameni capturaţi în luptă. Însă, în fiecare zi observatori din partea Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) au consemnat încălcări ale înţelegerii.
Potrivit acestora, retragerea armamentului greu de pe linia frontului nu a fost niciodată realizată integral. În plus, ambele părţi folosesc drone de recunoaştere, în pofida unei interdicţii de zbor.
Citeste si: Rușii au cucerit centrala nucleară de la Cernobîl: "Este imposibil să spui că este în siguranță"
Nu a fost realizată restabilirea completă a relaţiilor socio-economice, printre care plata pensiilor. Începând din 2017, teritoriile separatiste au făcut obiectul unei blocade economice complete din partea Kievului, excepţie făcând doar ajutorul umanitar.
În 2019 au fost negociate noi acorduri
În decembrie 2019, la Paris au fost negociate noi acorduri mai solide decât planul de pace din 2015. De exemplu, s-a decis să se continue dezangajarea militară graduală de-a lungul liniei frontului.
Însă, acest lucru s-a întâmplat doar foarte lent sau chiar deloc. Ambele părţi s-au acuzat reciproc pentru eşecul de a deschide două noi puncte de trecere între teritoriul aflat sub control guvernamental şi regiunea separatistă.
Cu toate aceste obstacole, chiar şi înainte de recunoaşterea independenţei regiunilor separatiste de către Rusia, mulţi observatori vedeau şanse minime pentru implementarea planului de pace, încheie DPA.
Sursa: Adevarul.ro
