Reprezentanții sectorului energetic avertizează că introducerea unei taxe de 1,5% aplicabilă construcțiilor speciale, așa-numita „taxă pe stâlp”, va aduce mai multe scumpiri la electricitate și gaze. Această măsură, deși menită să aducă venituri bugetare suplimentare, ridică numeroase controverse și îngrijorări. Iată despre ce este vorba:
Ce reprezintă taxa pe stâlp și cine trebuie să o achite
Taxa pe stâlp, este intens discutată în sectorul energetic și economic din România și reprezintă o impozitare suplimentară aplicabilă construcțiilor speciale.
Cine trebuie să achite taxa pe stâlp?
Taxa pe stâlp este datorată de către persoanele juridice care dețin construcții speciale. Conform legislației, această obligație fiscală vizează:
- Companiile din sectorul energetic: infrastructura energetică, precum centralele hidroelectrice, termoelectrice, și rețelele de transport al energiei.
- Companiile din agricultură: instalații de irigații, drumuri de exploatare și alte amenajări funciare.
- Companiile din logistică: platforme, drumuri interioare și garduri.
- Sectorul minier: turnuri de extracție, sonde și alte structuri de exploatare.
Persoanele juridice străine cu sedii permanente în România sunt, de asemenea, incluse în sfera de aplicare a acestei taxe. Construcțiile exceptate includ cele utilizate pentru activități agricole specifice și anumite bunuri din domeniul public.
Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
Reprezentanții industriei energetice avertizează că taxa pe stâlp va contribui la scumpiri semnificative la electricitate și gaze. Potrivit hotnews.ro, Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană (RWEA), subliniază că „tot ce înseamnă taxare suplimentară se va reflecta direct sau indirect în prețul final”. Companiile vor transfera costurile adiționale asupra consumatorilor, iar acest fenomen va agrava inflația și va reduce accesibilitatea serviciilor de bază.
Potrivit calculelor realizate de analiști, taxa pe stâlp ar putea genera venituri de 2-3 miliarde de lei anual, din care marile companii precum Petrom și Hidroelectrica vor contribui substanțial. Spre exemplu, doar aceste două entități ar putea plăti peste 496 de milioane de lei.
O taxă cu antecedente controversate
Taxa pe stâlp nu este o noutate în peisajul fiscal din România.
Aceasta a fost aplicată inițial între 2014 și 2017, generând venituri considerabile în primul an – aproximativ 1,5 miliarde de lei. Cu toate acestea, investitorii afectați au contestat legalitatea măsurii, iar statul a fost obligat ulterior să restituie sumele colectate prin compensări cu alte impozite.Deși reintroducerea taxei este justificată de guvern prin nevoia de a crește veniturile bugetare, măsura este considerată o frână pentru dezvoltarea economică. Federația Patronală a Energiei (FPE) a subliniat lipsa de consultare prealabilă și impactul negativ asupra investițiilor strategice în domeniul energetic.
Ce riscuri va aduce cu ea taxa pe stâlp?
Creșterea prețurilor: Taxa pe stâlp va fi integrată în costurile operaționale, determinând majorări de prețuri pentru electricitate și gaze.
Reducerea investițiilor: Investitorii vor fi mai puțin motivați să dezvolte proiecte noi, având în vedere povara fiscală crescută.
Impact asupra tranziției energetice: Taxa limitează capacitatea companiilor de a susține proiecte verzi și de a contribui la dezvoltarea economiei sustenabile.
Creșterea șomajului: Reducerea activităților economice poate duce la pierderea locurilor de muncă în sectoarele afectate.
Astfel, reintroducerea taxei pe stâlp este o măsură controversată, care împreună cu alte impozite suplimentare ar putea afecta negativ economia națională. Deși aceasta aduce venituri semnificative la bugetul statului, efectele sale pe termen lung – creșterea prețurilor, descurajarea investițiilor și impactul social – necesară o reanalizare din partea autorităților. Un dialog transparent cu mediul de afaceri și identificarea unor soluții echilibrate sunt esențiale pentru a minimiza consecințele negative ale acestei măsuri fiscale.
