Românii așteaptă data de 1 decembrie pentru a putea gusta din preparatele tradiționale, în mod special din fasolea cu ciolan afumat, dar câți dintre ei știu cu adevărat semnificația acestei zile?
Ziua Națională a României. Ce reprezintă ziua de 1 Decembrie
Pe data de 1 decembrie, în fiecare an, românii sărbătoresc Marea Unire de la 1918, realizată de Regele Ferdinand1.
Ziua de 1 decembrie este pe de o parte, ziua istorică a deciziei Marii Adunări Naționale de la Alba Iulia, care proclama unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România, iar pe de altă parte, ziua în care regele Ferdinand I, alături de regina Maria, intra în București, după aproape doi ani de exil în inima Moldovei.
Fiind plecat la Iași, în 1916, în condiții improprii, regele Ferdinand s-a întors la București, în uralele mulțimii, chiar în ziua în care ardelenii cereau răspicat unirea cu țara, pentru ca acesta să devină regale României Mari, la care temelie
Citește și: 10 lucruri pe care nu le știai despre Marea Unire de la 1918
Până la unirea definitivă a fost înființat un Consiliu Dirigent în frunte cu Iuliu Maniu, menit să gestioneze afacerile Transilvaniei. O delegație care îi avea la conducere pe Vasile Goldiș, Vaida-Voevod și episcopii Miron Cristea și Iuliu Hossu a fost însărcinată să prezinte actul Unirii la București, Regelui Ferdinand.
Zece zile mai târziu, pe 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand I a semnat Decretul Regal nr. 3631, care stipula la articolul 1, unirea cu România a „ținuturilor cuprinse în Hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 1 decembrie 1918”.
Istoria detaliată a Marii Uniri
La 1 decembrie 1918 a fost convocată, la Alba Iulia, Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, care a fost votată în unanimitate.
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
În urmă cu 104 ani, pe 1 decembrie, a avut loc evenimentul care avea să marcheze istoria României pentru totdeauna.
Încă nu se știe cu exactitate cum s-a început, de fapt, construirea României Mari, mai ales că însăși alegerea orașului Alba Iulia, pentru convocarea Marii Adunări Naționale de la 1 Decembrie 1918 a evocat marșul triumfal al lui Mihai Viteazul din noiembrie 1599, dar un rol masiv l-au avut mișcările de emancipare națională din provinciile cu o istorie aparte.
Totuși, Adunarea de la Alba Iulia nu a fost o simplă defilare cu steaguri. Startul pentru a organiza adunarea de la Alba Iulia a fost dat de Iuliu Maniu, președintele Consiliului Național al Transilvaniei, imediat după eșecul negocierilor din 12-14 noiembrie 1918 cu trimisul Budapestei la Arad, ministrul pentru minorități, Oskar Jaszi.
La Alba Iulia, așa cum a fost şi la Cernăuți, la 28 noiembrie, a fost o adunare a tuturor românilor din Austro-Ungaria. La data de 1 decembrie 1918 a fost convocată la Alba Iulia Adunarea Națională a Românilor, lucrările finalizându-se odată cu Hotărârea de unire necondiționată a Transilvaniei cu România, fiind votată în unanimitate, iar data de 27 martie 1918, respectiv 28 noiembrie 1918, liderii Basarabiei și ai Bucovinei au votat, la rândul lor, Unirea. Zece zile mai târziu, pe 11 decembrie 1918, Regele Ferdinand I a semnat Decretul Regal nr. 3631, care stipula la articolul 1, unirea cu România a „ținuturilor cuprinse în Hotărârea Adunării Naționale din Alba Iulia de la 1 decembrie 1918”.
Ziua Națională a fost sărbătorită de-a lungul timpului pe date diferite
În anii anteriori, în perioada 1866- 1947, Ziua Națională a României a fost sărbătorită pe 10 mai, apoi, între anii 1948 și 1989, pe 23 august.
În data de 10 mai 1866 prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a depus jurământul în fața adunării reprezentative a Principatelor Române Unite, această zi fiind desemnată Ziua Națională, a fost sărbătorită până în 1947, iar în anul 2015, Camera Deputaților a decis ca 10 mai să fie sărbătoare națională, fiind ziua care marchează trei momente istorice: începutul domniei lui Carol I, Independența de stat şi încoronarea primului rege al țării.După regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, Camera Deputaților a adoptat legea prin care a proclamat Republica Populară Română, iar data de 23 august a fost decisă drept sărbătoare de stat, fiind cunoscută ca ziua insurecției armate antifasciste, începutul revoluției populare în România. Această dată făcea referire la întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste și arestarea Guvernului condus de Ion Antonescu în anul 1944.
SURSA: ro.wikipedia.org