Această zi marchează momentul istoric în care s-a cristalizat decizia privind unirea Transilvaniei cu România, materializată în cadrul Marelui Act de Unire de la Alba Iulia.
Ce sărbătorim pe 1 Decembrie 2023
Pentru a celebra această dată semnificativă, evenimente de amploare sunt organizate în marile orașe ale țării, aducând împreună comunități și manifestări variate. Parade militare impunătoare și spectacole artistice de excepție au loc, oferind românilor oportunitatea de a participa și de a împărtăși bucuria tradițiilor și a istoriei naționale.
Aleasă să coincidă cu prima zi a lunii decembrie, Ziua Națională reprezintă un simbol al unității și solidarității naționale, iar alegerea acestei date nu este întâmplătoare. În spatele acestei decizii se află semnificația adâncă a Marelui Act de Unire, care a avut loc la Alba Iulia în anul 1918, marcând momentul în care poporul român a decis cu hotărâre să-și unească destinele într-o patrie comună.
Astfel, Ziua Națională a României devine nu doar o sărbătoare calendaristică, ci și o ocazie solemnă de a reflecta asupra istoriei noastre comune și de a celebra cu mândrie valorile care au conturat parcursul nostru ca națiune.
În perioada cuprinsă între anii 1866 și 1947, precum și între 1948 și 1989, Ziua Națională a României era marcată pe 10 mai și, respectiv, pe 23 august.
Data de 10 mai continuă să fie sărbătorită datorită semnificației sale complexe în istoria țării noastre, deși nu mai este desemnată oficial ca Ziua Națională.
La 10 mai, într-un context istoric deosebit, Carol I a emis o lege crucială privind abolirea tributului către Înalta Poartă, marcând astfel un pas semnificativ în evoluția României.
Această decizie a fost luată în urma proclamării independenței de stat a României la 9 mai 1877. Mai târziu, la data de 10 mai 1881, a fost proclamat oficial Regatul României, consolidând astfel statutul țării noastre într-o perioadă crucială a evoluției sale.
Citește și: Sf. Andrei 2023: Pe ce dată se sărbătorește în calendarul ortodox
Citește și: Alimente bogate in B12. Surse de vitamina B12
Tot ce trebuie să știi despre Ziua Națională a României
La 1 decembrie 1918, într-un moment istoric semnificativ, Adunarea Națională a Românilor s-a întrunit la Alba Iulia. Aici, într-un spirit de consens unanim, s-a votat pentru unirea Transilvaniei, Crișanei și Maramureșului cu România. Această hotărâre remarcabilă a fost luată în urma altor decizii importante în procesul de extindere a teritoriului național român. Astfel, la 27 martie 1918, s-a hotărât unirea Basarabiei cu România, iar la 28 noiembrie 1919, s-a consolidat unirea cu Bucovina.
Aceste evenimente au conturat o pagină esențială în istoria României, marcând consolidarea și extinderea teritorială a statului în acea perioadă de importanță majoră.
La Alba Iulia, s-a constituit Marele Consiliu Național Român, compus din 200 de membri aleși și încă 50 de membri cooptați. Acest consiliu a avut un rol esențial în procesul de unificare, numind în ziua următoare un Consiliu Dirigent al Transilvaniei, iar președintele acestuia a fost Iuliu Maniu.
Într-un gest de importanță semnificativă, Guvernul României a ratificat Marea Unire la data de 11 decembrie. De asemenea, declarația adoptată la Alba Iulia a fost trimisă la Regele Ferdinand, iar în aceeași zi, suveranul a promulgat decretul de sancționare a unirii.
Aceste evenimente bine orchestrate reflectă nu doar voința majorității reprezentanților românilor în cadrul Marele Consiliu Național, ci și procesul diplomatic și legal care a condus la recunoașterea oficială a Marii Uniri de către Guvernul României și monarhul Ferdinand. Astfel, Alba Iulia a devenit epicentrul unor decizii cruciale și a acțiunilor care au pus bazele unei transformări semnificative în istoria țării.
/www/cdn.knd.ro/media/521/2862/1726/20365996/1/male-silhouette-figure-waving-romania-flag-3d-rendering.jpeg