Președintele Klaus Iohannis a promulgat, joi, noua lege a pensiilor speciale. Iată ce prevede aceasta și ce modificări i-au fost aduse. Care va fi vârsta minimă de pensionare?
Ce schimbări prevede legea pensiilor speciale
1 Supraimpozitare Progresivă: Supraimpozitarea se aplică părții necontributive a pensiilor speciale cu valoare de peste 6.800 de lei. Procentul maxim de impozitare este de 20%.
2 Vârsta de Pensionare: Pentru magistrați, vârsta de pensionare va crește treptat, de la 47 de ani și 4 luni la 60 de ani, cu câte 4 luni pe an. Aceasta este o schimbare semnificativă față de reglementarea anterioară.
3 Baza de Calcul: Baza de calcul pentru pensiile speciale este de 80% din media salariilor brute și sporurilor pe ultimele 48 de luni (4 ani) de activitate.
Citește și: Legea pensiilor speciale a fost promulgată de Klaus Iohannis. Principalele prevederi
4 Alte Categorii de Beneficiari: Alte categorii beneficiare de pensii speciale, cum ar fi personalul auxiliar de la instanțele judecătorești sau parchete, personalul de la Curtea de Conturi, diplomații și piloții vor fi afectate de această reformă.
De exemplu, pentru foștii diplomați, pensiile devin pensii pentru limită de vârstă, iar bază de calcul se calculează cu 65% din veniturile brute lunare.5 Militarii: Pentru militari, vârsta de pensionare va crește progresiv până la 65 de ani, iar baza de calcul se va schimba treptat de la o medie a soldelor și salariilor brute lunare în ultimele 12 luni la ultimele 300 de luni.
Klaus Iohannis a promulgat legea pensiilor speciale
Președintele Klaus Iohannis a jucat un rol semnificativ în procesul de reformă a pensiilor speciale. După adoptarea proiectului de lege de către Parlament, acesta a promulgat legea, în urma punerii în acord cu recomandările Curții Constituționale. Prin semnarea legii, Președintele Iohannis a adus reformei un pas mai aproape de implementare.
Apar noi praguri de impozitare
Noua lege a pensiilor prevede noi praguri de impozitare care urmează să fie calculate astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;
b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispozițiile lit.
a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:Citește și: Durere in partea stanga a corpului – cauze si remedii
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
(i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
(ii) 15%, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat sau egală cu acesta;
(iii) 20%, pentru partea ce depășește nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.
(3) Determinarea câștigului salarial mediu net prevăzut în prezentul articol se stabilește prin deducerea din câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat a contribuțiilor sociale obligatorii prevăzute la art. 2 alin. (2) lit. a) și b) și a impozitului pe venit.
Care sunt principalele modificări ale pensiilor speciale
Parlamentul României a adoptat recent un nou proiect de lege privind reforma pensiilor speciale, un subiect care a stârnit multă dezbatere și controverse în ultimii ani. Cu acest proiect, Parlamentul intră în a patra încercare de reformare a pensiilor speciale în ultimii patru ani. De data aceasta, pașii sunt mai prudenți, fără prevederi radicale care ar putea genera nemulțumiri semnificative în rândul beneficiarilor. Proiectul a fost revizuit în urma faptului că versiunea anterioară a fost respinsă de Curtea Constituțională în luna iulie, cu multiple probleme de constituționalitate, în special în ceea ce privește prevederile referitoare la magistrați.
Primele două încercări de reformă a pensiilor speciale au avut loc în 2020. Inițial, s-a încercat eliminarea tuturor pensiilor speciale, cu excepția celor militare. Ulterior, în același an, s-a propus supraimpozitarea pensiilor speciale cu până la 85%. Niciuna dintre aceste inițiative nu a trecut de Curtea Constituțională. A treia încercare de reformă a avut loc în vara acestui an.
Noul proiect de lege privind pensiile speciale a fost adoptat cu unele modificări pentru a se conforma cu recomandările Curții Constituționale. Deși a fost considerat un compromis între diferitele părți interesate, proiectul de lege menține în mare parte pensiile mari pentru magistrați și introduce o impozitare progresivă în funcție de venituri, variind între 10% și 20%.
